Arhive categorie: Amintiri din Lumea scriitorilor

Labirint obligatoriu…in lumea cartilor si in blogosfera (1)

10 Răspunsuri

Ziar „Quality”

Casa Monteoru de pe Calea Victoriei din Capitală, acolo unde funcţionează Uniunea Scriitorilor Români. Un grup de bloggeri, iubitori de carte, au participat la lansarea a trei volume de beletristică şi la gala de decernare a premiilor concursului „Blog de blog – cele mai bune bloguri din 2009”, iniţiat de scriitoarea Lucia Verona, vicepreşedinta Asociatiei Scriitorilor din Bucureşti.
În superba Sala a Oglinzilor, construită cu peste 150 de ani în urmă în stil franţuzesc, patina trecutului s-a combinat perfect cu mirosul de carte proaspătă al Editurii Tritonic. Fulgii mari de omăt, dansând nebuneşte în spatele ferestrelor de la masa prezidiului, dă evenimentului o căldură fantastică. Scriitorul Horia Gârbea prezintă volumele doamnelor Lucia Verona – romanul „Labirint obligatoriu” şi Oana Stoica Mujea – cartea poliţistă „Parfumul Văduvei negre”. Iar Lucia Verona vorbeşte despre antologia de nuvele politice a lui Horia Gârbea – „Domnul deputat se prăbuşeşte”. Bogdan Hrib, bossul editurii Tritonic, transmite cât e de mândru că are în custodie asemenea talente. Toate alocuţiunile incită spre lectură. Urmeaza, însă, gala premianţilor bloggeri.
Adrian Năstase, în calitate de membru al juriului care a citit şi cântărit blogurile înscrise în concurs, povesteşte despre cum i-a schimbat viaţa interacţionarea virtuală cu diversitatea electoratului. Opinii noi, atenţionări, laude şi înjurături, acuze sau susţineri, toate s-au sedimentat şi în omul politic Adrian Năstase care consideră că blogul e o modalitate de comunicare extraordinară, în pas cu vremurile. Bloggerul Năstase a avut prilejul să-l felicite şi să-i strângă mâna unui alt politician blogger, liberalul George Şerban, premiat la categoria „Cel mai bun politician dintre bloggeri”.
Au fost premiaţi şi doi ziarişti pentru conţinutul blogurilor la care au trudit în 2009: Simona Ionescu şi Victor Ciutacu. Lista completă a „celor mai bune bloguri din anul trecut” o găsiţi pe blogul scriitoarei Lucia Verona, la adresa http://luciaverona.blogspot.com, acolo unde este şi lista membrilor juriului.

(urmează o relatare de ziar Tabloid. Pozele sunt făcute de Mădălina Ionescu)
prezidiu uniunea scriitorilorgeorge serban
carti tritonic
publicul
victor ciutacu ia pemiul

Fisa din dosarul de la Securitate al scriitorului Petru Romosan

7 Răspunsuri

In „Cartea alba a Securitatii – Istorii literare si artistice 1969-1989”, publicata in anul 1996, am gasit si aceasta nota cu privire la scriitorul Petru Romosan, deconspirat de ziarul Cotidianul ca a colaborat cu Securitatea. Asupra vinovatiei lui Romosan, repet, nu se poate pronunta decat justitia, in baza intregului dosar al presupusului informator!

Noiembrie 1988          Strict secret

Fisa personala privind pe Romosan Petru
Romosan Petru este nascut la 3 martie 1957, in comuna Beriu, judetul Hunedoara, fiul lui (…), de nationalitate si cetatenie romana, casatorit, scriitor, fost membru al Uniunii Scriitorilor din RS Romania, cu ultimul domiciliu in Bucuresti, str. (…), stabilit in Franta din anul 1988.
In perioada 1978-1979, in timpul satisfacerii stagiului militar, a colaborat cateva luni la revista „Viata militara”, renuntandu-se la serviciile sale intrucat intretinea relatii cu cetateni straini si a trimis in exterior o serie de poezii, care i-au fost traduse si publicate de fiica lui Eugen Ionescu. Poeziile au fost, de asemenea, citite la Europa libera.
In anul 1981, a solicitat plecarea definitiva in Franta, motivand ca nu se poate realiza pe plan profesional si nu este recunoscut ca poet, desi unele poezii ale sale au fost traduse si in alte limbi. Si-a exprimat dorinta de a urma studii de specialitate in tara, nereusind sa promoveze examenul de admitere la Facultatea de filologie. Cererea de plecare definitiva i-a fost respinsa ca neavand un motiv intemeiat. Dupa comunicarea avizului negativ la cererea sa de plecare definitiva in Franta, a disparut de la domiciliu, comuna Orastioara de Sus, judetul Hunedoara, fiind semnalat in luna august 1981 in Bucuresti, cu aspecte de vagabondaj si relatii cu cetateni straini.
In luna decembrie 1982, cel in cauza a anuntat ca renunta la cererea de plecare din tara, intrucat s-a casatorit cu numita Romosan Adriana, stabilindu-si domiciliul in Bucuresti.
La 25 august 1988, a fost retinut in tentativa de trecere frauduloasa a frontierei, pe raza localitatii Scarisoara, judetul Satu Mare, iar in septembrie, acelasi an, a trecut ilegal in Ungaria, pentru a se stabili ulterior in Franta. Pana in prezent, Romosan Petru nu si-a reglementat statutul juridic fata de RS Romania.
Este casatorit cu Romosan Adriana, nascuta Keneres (…), absolventa a Facultatii de limbi si literaturi straine, sectia engleza-hindi, fosta bibliotecara la Combinatul Fondului Plastic. In luna ianuarie 1985, a fost propusa de Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste pentru o bursa de studii in Italia, fiind insa avizata negativ de catre Securitatea Municipiului Bucuresti.
In octombrie, 1987, i s-a aprobat efectuarea unei calatorii turistice in Franta, la epirarea vizei refuzand inapoierea in tara. Nu si-a reglementat statutul juridic fata de RS Romania.

Fisa face parte din Fondul „D”, dosar nr. 10.966, vol. 6 f.213-215.


Este limpede ca aceasta fisa a fost scrisa dupa fuga lui Romosan, ca un raport final al grijii pe care l-a avut securistul asupra personajului. Analizand si comparand cele scrise in articolul Mirelei Corlatan si consemnarea acestui securist, puteti trage singuri o concluzie asupra colaborarii scriitorului Petru Romosan.

Despre moartea suspecta a unui Papa

5 Răspunsuri

„În septembrie 1978, la doar 33 de zile de la numirea în functie, Vaticanul anunta moartea Papei Ioan Paul I – un atac de cord, conform certificatului de deces, un mister ramas nerezolvat, conform altor opinii.
Douazeci si opt de ani mai târziu, ziarista Sarah Monteiro la întoarcerea acasa, la Londra, din vacanta, gaseste un plic cu o lista de nume necunoscute si un mesaj codificat. Aparent inofensive, hârtiile care i-au intrat în posesie o vor pune în pericol si în situatii limita, pe masura ce descopera povestea lor. Lista se dovedeste a fi o dovada pretioasa pentru demascarea unui complot de proportii internationale, care implica personalitati politice si religioase antrenate în incredibile abuzuri de putere, coruptie si crime. Reteaua conspirativa pe care ziarista ajunge sa o dezvaluie putin câte putin, o conduce catre noaptea mortii „Papei zâmbitor”, Ioan Paul I. Sarah Monteiro lupta pentru viata ei, amenintata de
o organizatie secreta interesata de documentele cu pricina, dar si pentru adevar, cu aceeasi îndârjire, încercând sa afle ce s-a întâmplat de fapt în acea noapte din 1978, de ce, dar mai ales în interesul cui.”
Aceasta este prezentarea romanului „Ultimul Papa”, abia scos de sub tipar de Editura Tritonic, roman ce combina fictiunea cu faptele reale, totul tesandu-se in jurul misterioasei morti a Papei Ioan Paul I, în 1978. Cartea lui Luis Miguel Rocha a fost deja tradus în 11 limbi, iar în august 2008, a devenit bestseller. Stiti ce a facut amicul meu Bogdan Hrib de la Tritonic? L-a invitat la lansarea volumului in Romania chiar pe Luis Miguel Rocha. Asa ca, maine (joi), la ora 18.00, la Ceainaria Carturesti, de pe str. Arthur
Verona, cei care vor sa aiba o carte cu autograful unui scriitor in voga sunt asteptati cu drag. Sper sa ajung si eu. Nu va ascund ca e genul de literatura care-mi place la nebunie. Mai ales ca, in 1978, se auzise si pe la noi ca „ceva nu a fost in regula cu moartea Papei”. Dar, cum pe vremea aia eram prea tanara pentru astfel de subiecte, cum presa noastra era cum era, noi n-am aflat mai multe.

Scriitorii la raport!

13 Răspunsuri

Marea Doamna si scriitoare Lucia Verona a pus-o de un festival. Un festival al condeierilor, cu un nume diafan: Lili! Chiar Lucia, poate ne spui de unde ti-a venit acest nume!

Este o sansa pentru scriitorii debuanti de a se face cunoscuti, de a fi remarcati de vreo editura. Iata cateva indicii despre acest concurs, la care se vor desemna premiile Lili, asa cum le-am gasit pe blogul Luciei Verona:

@ Ca răspuns la întrebările insistente ale bloggerilor privind definirea tinereţii şi a limitelor ei, am decis în unanimitate că la Festivalul Lili pot participa tineri de toate vîrstele. Aici ar trebui să vină citatul acela cu valoarea şi numărul anilor, dar îl ştiţi voi.
@Pentru că printre lucrările primite deja pe adresa premiile.lili@gmail.com se află un roman, două volume de poezie şi alte scrieri de mari dimensiuni, ne vedem obligaţi să limităm elanul tinerilor autori. În consecinţă, vă rugăm să trimiteţi texte potrivite pentru o lectură publică – maximum 10 pagini de proză, teatru sau eseu sau maximum 10 poezii.
@S-a mai decis că vom posta textele pe blogul Premiile Lili, iar discuţiile vor avea loc pe blogul Luciei Verona. 

Mai multe cititi aici.

Ţopăiala bloggerilor şi premiile «Fără canguri»

19 Răspunsuri

Scriitoarea Lucia Verona ne-a anunţat aseară bloggerii câştigători, ce vor  primi cartea domniei sale «Fără canguri». Lansarea volumului va avea loc vineri, 20 februarie, la orele 14:14, la Casa Scriitorilor (Calea Victoriei 115, Bucureşti). A fost un regal de vreo 3 ore de convorbiri intre bloggeri, din care fiecare a plecat la culcare cu ce idei a vrut.  Puteţi ţopăii pe blogul Luciei şi astăzi, dacă sunteţi curioşi.

Ups! Am uitat juriul, oamenii importanti care ne-au facut speciali: Aura Christi, Constantin Stan, Cornelia Maria Savu, Cristina Deutsch, Dan Mircea Cipariu, Denis Dinulescu, Emil Mladin, Lucia Verona, Mădălina Ionescu, Olga Delia Mateescu, Ştefania Coşovei. Membri corespondenţi ai juriului: Ioana Crăciunescu şi Rodica Iliesco (Paris), Traian T. Coşovei (Floreasca).

Lista premianţilor pentru concursul «Fără canguri»

Tata lor
Arhi

Mama lor
Simona Ionescu

We know shit!
Moshe&Mordechai
*

Continuăm cu categoria Bloggeri sancţionaţi, în semn de solidaritate cu colegele noastreGabriela Savitsky şi Sibilla

*
Fără premiu, desigur, dar cu reverenţă, juriul a desemnat la categoria Bloguri de dincolo pe
George Orwell
Prietenii ştiu de ce )

*

Cel mai/cea mai diaspora
Toţi cei nominalizaţi, cu condiţia să vină să-şi ia premiul. Juriul îşi manifestă o preferinţă specială pentru SkyRain din Kiribati (Arad)*

Premiul Miau, pentru cel mai bun blog pisicesc
Arsulici (Arad)

*

Premiul Andersen (Fetiţa cu chibrituri)
Lumi / La gura sobei

*

Premiul Voltaire (Să ne cultivăm grădina)
Elisa – grădina mea de vis
*

Cel mai cunoscut dintre bloggeri
Mircea Badea
*

Cel mai gustos blog
Adi Hădean
E-bucătăria

*

Cel mai bun blogger dintre politicieni
Adrian Năstase
*
Cel mai bun politician dintre bloggeri
Corina Creţu
*
Cel mai preşedinte dintre bloggeri
Ion Iliescu
*
Cel mai simpatic blogger/bloggeriţă
Lilick
Maria Barbu
Mile Cărpenişan
Sătmăreanca
*

Cel mai bun cititor
Cella
Lumi
Nea Costache
*

Cel mai bun blogger dintre scriitori
Sebastian Corn
Există mulţi medici-scriitori, dar el este, după ştiinţa noastră, primul medic-scriitor-blogger de succes
*
Cel mai bun scriitor dintre bloggeri
Însemnările unui mizantrop
Moshe&Mordechai

Pentru că juriul nu a găsit un criteriu eficient de departajare, premiul se acordă ex aequo.
*

Cel mai bun traducător dintre bloggeri
Vlad Stroescu
*
Cel mai bun critic literar
Daniel Cristea Enache
Mihai Iovănel

*
Premiul Oana
Oana Stoica-Mujea
*
Blogul cu cel mai mult umor
Juriul a rîs în asemenea hal, încît e posibil să fi încurcat numele la acordarea premiilor. Cine crede că n-are umor să zică.
Pelicanul sau băbuţa
Groparu
JEG
Moshe&Mordechai
Turambar
*

Cel mai informat blogger
Constantin Gheorghe
Lilick
Lily
*

Cel mai bun blogroll
Isabellelorelai
Nenea Cosmos
White Noise
*
Cea mai ziaristă dintre blonde
Blog de ziaristă blondă – Oana Dobre
*
Cel mai bun comentator politic
Nenea Cosmos
Chinezu
Constantin Gheorghe
*
Cel mai bun blog al unui ziarist
Victor Ciutacu – Vorbe grele
Roxana Iordache
Amar de zi (Vlad Petreanu)
*
Marele premiu – Pentru ca-mi place
Moshe&Mordechai

Se mai intampla si lucruri bune in blogosfera!

21 Răspunsuri

Sunt printre noi bloggeri care mai scriu si carti, mai lanseaza si proiecte on-line de toata minunatia. Iar ei sunt prietenii mei dragi, asa ca o sa va arat niste fotografii cu ei si o sa va spun ce au oferit ei societatii zilele trecute. Maestru de ceremonii, adica omul care s-a ocupat de organizare, este jurnalista Crina Dunca, roscata aia de-si zice „Satmareanca” si care conduce ditamai Gazeta de Nord-Vest. Ea a pus toate lucrurile la punct, in asa fel incat scriitoarea Oana Mujea Stoica sa-si lanseze la standarde europene cartea „Razboiul reginelor”, impreuna cu Bogdan Hrib, directorul editurii Tritonic, iar Chinezul Cristi sa anunte poporul satmarean ca daca vrea informatie sportiva „la cald” si din toate sferele competitionale, sa acceseze www.sportlocal.ro. Cat de misto a fost la reuniune, va las sa descoperiti pe blogurile Crinei, Oanei si al lui Chinezu, dar si pe al lui Vania, fiindca, in miezul problemei fiind, au si ample relatari despre cum stiu bloggerii sa faca sarbatoare cand se intalnesc.

Intai prezentarile. De la dreapta la stanga: Crina, scriitoarea roz Oana, Cristi Chinezu, autorul „sportlocal.ro” care a insfacat voulmul Razboiul reginelor cu autograf, Adina, soata de chinez cu zulufi si Bogdan Hrib, bossul de la Editura Tritonic care arunca pe piata literatura de genul „Harry Poter”(asa mi-a zis Crina, ca eu n-am apucat sa citesc Razboiul reginelor).noi.jpg

Iata-i la lansarea cartii Oanei Stoica Mujea. Va spun eu, ca am vazut si alte poze, sala a fost plina de satmareni. lansare.jpg

UpDate: Cine vrea sa comande cartea Oanei sau alte volume editate de Tritonic poate accesa aici.

Sursa “Trifu” batea toba la Securitate

4 Răspunsuri

Vai de capul nostru cum ne cerneau securistii gandurile, scrierile, creatiile artistice…O Nota, care mentioneaza ca informatiile provin de la sursa „Trifu” si e publicata in Cartea Alba a Securitatii, arata ca turnatorii puneau caramida cu caramida la cladirea acelui sistem jegos, ce ne ingradea libertatea de exprimare. Nota poarta data de 1 dcembrie 1987. acum 21 de ani…

” In ziua de 30 noiembrie a sosit dela tipografie ozalidul (faza de spalt machetat si refotografiat) revistei Urzica nr 12/1987. Conform procedurii curente, un exemplar a fost trimis la Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste, al doilea la Sectia de propaganda si presa a CC al PCR, pentru avizare, iar al treilea a ramas in redactie, urmand a se face pe el modificarile ce vor fi sugerate de cele doua organe de avizar amintite mai sus. La pagina 16 (coperta II), in coltul din dreapta, sus, se afla o caricatura realizata de Mihai C. Papuc. In caricatura e prezentat un tobosar care bate toba, fiind incluse simultan trei elemente simbolice:

1. Tobosarul este un cetatean cu hainele acoperite de zapada, pe cap poarta o caciula care are o steluta in dreptul fruntii. Dupa expresia fatei si dupa atitudine (la care se adauga zapada de pe el), tremura de frig.

2. Toba nu e toba, ci o canistra cu benzina, goala.

3. Batul cu care bate toba (canistra goala) nu este bat obisnuit, ci un os mare, pe care n-a mai ramas nici un pic de carne.

Ramane de vazut daca e oportuna publicarea unei caricaturi ce include, simbolic, frigul, foamea, lipsa de carburanti.”

Nu v-ati inchinat cand ati terminat de citit?! Cine o fi fost „Trifu” asta? Clar, un umorist de la „Urzica”, obisnuit cu „soparlele”… Tampite vremuri am trait.

Mircea Dinescu (Lumea scriitorilor 2)

8 Răspunsuri

Ca si acum (si, probabil si peste 20 de ani), lumea scriitorilor din perioada dictaturii era impartita in doua grupuri. Lucru pe deplin speculat de Securitate, asa cum rezulta din notele si rapoartele adunate in „Cartea alba”, aparuta in anul 1996. Sunt consemnate, cu voluptate aproape, certurile dintre scriitori, dar extrem de exact interventiile anti-regim ale celor mai carcotasi. Cu ghilimele de rigoare. Intr-una din Note, datata 6 iulie 1981, l-am descoperit pe poetul Mircea Dinescu la fel de rebel ca si azi. Omul n-avea nici o treaba sa se ia de gat cu comunistii. Uitati mostra de discurs in timpul Conferintei Nationale a Scriitorilor, asa cum o consemneaza anonimul securist in dosarul nr. 10.966:

” Poetul Mircea Dinescu, invocand atitudinea pe care au adoptat-o in cadrul Uniunii, in ultimii trei ani, o serie de scriitori – Eugen Barbu, IonLancranjan si altii – a exprimat hotararea de a nu permite nimanui ” sa destrame, prin jocuri de culise, existenta Uniunii, care, intr-un fel, coincide cu existenta scriitorilor. Aceasta conferinta – a afirmat el, in continuare – constituie un prilej pentru a lamuri lucrurile pentru totdeauna, oficialitatile trebuind sa inteleaga ca marea masa a scriitorilor vrea liniste, ca, in ultima instanta, nelinistea nativa a artistului are nevoie de linistea sociala si aceasta nu se poate impune decat prin recunoasterea si respectarea statutului Uniunii Scriitorilor, prin respectarea institutiei numita Uniunea Scriitorilor, prin respectrea presedintelui George Macovescu”.

Referindu-se la statutul actual al oamenilor de litere, a pretins ca „suntem singura tara din lume in care meseria de scriitor nu este trecuta in dosarele Ministerului Muncii decat, probabil, la rubrica ~scriitori de vagoane~”.

Eheee, se imputise treaba in 1981 si „ochii si timpanele” erau larg deschise. Totusi, erau voci, destul de multe, care criticau regimul si ce ni se intampla. Altii turnau cu sarg. Noi, poporul, alergam sa cumparam cartile scriitorilor ce aveau talentul de a ne deschide  sperante spre libertate, nazuind ca, intr-o zi, ne va fi mai bine.

Lumea scriitorilor (1)

6 Răspunsuri

Pentru ca trustul meu de presa, Adevarul Holding, a decis sa nu ne bagam in scandalurile electorale, ma abtin de la comentariile politice pana la sfarsitul lunii. Ma abtin fie si atunci cand un general santajist ma revolta ca ne-a papat ani de zile banii, incasand salarii barosane ca sa ascunda mizeria sub pres, aducandu-si brusc aminte de sobolanii doar cand i s-a taiat retributia de peste o suta de milioane lunar. Asadar, m-am decis ca, in urmatoarele zile, sa aduc in atentie secvente din lumea scriitorilor. Trei sunt motivele care mi-au generat ideea:

1. incepe Targul de carte

2. ieri a fost in redactie Nicolae Manolescu pentru interviul din Adevarul

3. mi-a ramas pe masa de lucru Cartea alba a Securitatii, cu notele ofiterilor despre mari nume ale literaturii noastre si despre ce Li (si Ni) se impunea sa traim in regimul dictatorial. Cred ca si cei mai tineri au dreptul sa stie ce a fost.

Nota din 15 aprilie 1981

„In manifestarile lor necorespunzatoare, unii scriitori vizeaza tot mai des personalitati din conducerea de partid si de stat, la adresa carora profereaza injurii si calomnii. Atitudini de acest gen se intalnesc in mod repetat la Eugen Jebeleanu, Dan Desliu, Ileana Malincioiu, Nina Cassian, Virgil Mazilescu si altii. Scriitorii mentionati l-au injuriat in mai multe imprejurari pe prozatorul Petru Vintila pentru ca, in romanul sau „Tineretea unui erou”, s-a inspirat din biografia secretarului general al partidului. 

Pozitia potrivnica fata de politica culturala a partidului si statului nostru este ilustrata si de faptul ca unii scriitori reputati refuza sau conditioneaza participarea la realizarea unor actiuni culturale de catre presa literara si Radioteleviziunea romana, indeosebi a celor cu caracter exclusiv politic, asa cum a fost ciclul „Cinsprazece ani lumina”. Astfel, Constantin Chirita, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Gheorghe Tomozei, Augustin Buzura si altii nu au acceptat sa participe la realizarea unor asemenea actiuni, motivand ca ar fi  „conjuncturale” sau „declarative”.

Seamana ceva din aceasta relatare cu ce se petrece azi pe taramul cultural? Sper, insa, ca SRI sa nu mai aiba astfel de preocupari!

Data viitoare va scriu despre Mircea Dinescu. Sa vedeti ce ”nebun” era si in 1981!