Chinurile facerii justitiei noastre

In urma cu doua zile citeam stirea despre desfiintarea unor judecatorii din orasele de pe cuprinsul patriei, din lipsa de activitate. Azi, citesc in Adevarul, interviul unei judecatoare ce atentioneaza ca preconizata reorganizare teritoriala va da aduce mari neajunsuri actului de justitie. Doamna spune ca „va genera o modificare în structura actuală a sistemului judiciar cu impact evident asupra calităţii şi duratei proceselor în justiţie prin: modificarea (posibil reducerea) numărului instanţelor, cu implicaţii asupra respectării statutului de inamovibilitate al judecătorului; limitarea accesului cetăţeanului la justiţie prin sporirea cheltuielilor pe care le implică un proces (cheltuieli de deplasare la sute de kilometri distanţă, dificultatea alegerii unui apărător, etc); îngreunarea procesului judiciar prin dificultăţile pe care le presupune administrarea probelor (deplasarea martorilor, efectuarea expertizelor,  cercetărilor locale la mare distanţă)”.

E un punct de vedere al doamnei judecator pe care nu vreau sa-l combat, dar nici sa-l inghit pe nemestecate. Din mai multe motive.

Unul ar fi legat tot de o stire televizata, din aceasta dimineata: procesul FNI. Mutat acum la Sibiu, procesul pare un prilej de excursie a unor pensionari vlaguiti de caldura si exasperati de cei 10 ani petrecuti prin salile de judecata. In mijlocul lor, madam Vlas, la fel de toropita de aerul sufocant din „casa dreptatii”, intruchipeaza „partea adversa” prin condmnarea ispasita in acest nesfarsit proces.

Carevasazica, nici in conditiile actuale, celeritatea nu opereaza la nivelul instantelor noastre, iar cele invocate de doamna judecator in interviul din Adevarul par doar temeri despre un proiect necunoscut.

Ca ziarist cu 20 de ani de vechime in bresala, imi amintesc cum a mai trecut Justitia prin reforme, iar cheltuielile de la buget au fost insemnate. Ba s-a schimbat denumirea din Procuratura in Parchet si s-au infiintat structuri noi acolo unde nu existau – cheltuieli cu schimbarea antetelor, formularelor tip, a stampilelor etc, etc. Apoi, perioada in care au luat fiinta Curtile de Apel si s-a trecut la o reorganizare teritoriala a instantelor, ce n-a costat bani putini. S-au facut judecatorii unde s-a vrut, iar acum se inchid din lipsa de procese, asa cum va spuneam ca am citit intr-o stire.

Acestea fiind zise, eu astept un interviu cu ministrul Justitiei care sa ne explice planul de organizare a aparatului din subordine in cazul reorganizarii teritoriale pe regiuni, ca sa avem ce comenta direct la obiect.

Lasă un răspuns