Noi, cei de la cel mai iubit ziar:”Evenimentul zilei-Bulina roșie”

Noi suntem cei care făceam ca sute de mii de oameni să stea la coadă la tarabă, în fiecare dimineață, ca să ceară ”Bulina roșie” și să cumpere ziarul.

Noi suntem cei care aduceam cititorilor cele mai tari știri despre ce se întâmpla în spatele ușilor închise de la Cotroceni, Palatul Victoria și restul instituțiilor guvernamentale. Știri pe care nu le auzeau la televizor.

Noi suntem cei care puneam omul obișnuit în centrul atenției celorlalți, făcând din faptul divers unul senzațional, menit să destindă cititorul sau să-l provoace la comentarii.

Noi suntem cei care-i făceam pe funcționarii publici să tremure la gândul că vor fi obiectul anchetelor noastre și au fost destui care au mărturisit că primul ziar la care se repezeau dimineața murmurând ”ce-or mai fi scris aștia de la Bulina rosie?” era ”Evenimentul zilei a lui Cristoiu”.

Noi suntem cei care ajungeam la locul accidentului sau crimei inaintea Poliției sau  odata cu ea și care, întotdeauna, obțineam de la martori sau vecini cele mai interesante declarații.

Noi suntem cei care aduceam publicului românesc cel mai interesante știri de pe mapamond, atunci cand nu existau atâtea agenții de presă sau Google.

Noi suntem cei care am avut un cuvânt greu de spus în istoria presei. Și tot noi, cei de ieri, suntem profund nemulțumiți și critici cu starea presei de azi. Poate, într-o zi, vom face ceva în acest sens.

1Bulinarii 12.03.2011Ne uitam la titluri, semnături, bumbi…Doru Dragomir, Simona Ionescu, Adrian Munteanu și Adrian Halpert.

panorama evz 13 mar 2011 041Am fost 82 prezenti la elegantul restaurant Moments de pe bd Tineretului. Patronii, niste baieti tineri si inca fani ai ”Bulinei rosii”, fiindcă a fost primul ziar pe care au deschis ochii la vârsta adolescenței, ne-au oferit o reducere generoasă la meniu.

marina dohi si raluca turcu evz 13 mar 2011 008

Cele mai ”alergărețe” reporterițe de la Secția Social: Marina Dohi si Raluca Turcu. Nimic nu le stătea în cale!

Alex revenco evz 13 mar 2011 005Dulce-i revederea dupa ani si ani! Alex Revenco, omul care mănâncă, respiră, visează și trăiește muzică la intensitate maximă. E o adevărată enciclopedie. Nu știu dacă mai e cineva azi în presă de valoarea lui.

ras in grupVeselia nu ne-a pierit nici astăzi: Liliana Levința, Florin Manole, Simona Ionescu, iar sus – Claudiu Vălimăreanu

Voi continua să pun poze și în următoarele zile. Acum vă las să citiți și textul colegului meu Alecu Racoviceanu, despre ce a însemnat ziarul creat de Ion Cristoiu. Merită să-i citiți blogul.

Găina cu pui vii blues

Am fost sâmbătă la întâlnirea celor la care am lucrat, în anii de început ai publicaţiei, la „Evenimentul zilei“. Ne-am strâns peste 100 de femei şi bărbaţi, trecuţi, mai mult sau mai puţin, de prima tinereţe. Am râs enorm, am glumit – e senzaţional cât de repede am recăpătat rutina glumelor de pe vremuri, chiar dacă de-a lungul anilor nu am mai avut cu cine să le exersăm – am ciocnit, ne-am îmbrăţişat şi am depănat tone de amintiri. Apoi am plecat acasă, bine dispuşi, ca după o reuniune a clasei absolvite cândva, de mult. Primul gând – al fiecăruia dintre noi, sunt sigur – a fost: ”ha, ai văzut că ăla arăta mai rău ca tine!”. Al doilea… a fost ceva mai complex.

Poate că bucuria revederii a fost pentru că ne-am adus aminte de o perioadă când eram tineri, mult mai idealişti, iar ridurile de necazuri erau pe atunci de la zâmbetele pline de speranţă… eeee? Bine pusă chestia, nu? Apoi mi-am adus aminte de ideea de reuniune de clasă şi mi-am dat seama de ceva… „Evenimentul zilei“ a fost o şcoală şi întâmplarea a făcut să fac parte din prima promoţie. Poate nu a fost o şcoală a scrisului, a paginării, dar sigur a fost una a gazetăriei pure, a cărei esenţă este aflarea de informaţii şi publicarea lor cât mai rapidă. Iar pagina din „Bulina Roşie“ veche de care îmi amintesc cu cel mai tare drag este pagina a doua, cea de actualităţi de ultimă oră. Acolo am văzut pentru prima oară cum, independent de voinţa unui redactor-şef, a unui responsabil de număr sau a vreunui şef de secţie, realitatea îşi recompunea mozaicul bizar… o decizie a Guvernului aşezată între o declaraţie idioată a vreunei vedete a vremii şi un accident în care au murit doi tineri… Era realitate pură, nefiltrată decât de mintea unui puşti ce alerga pe străzi, a unui şef de număr ce verifica să nu se scrie prea multe aberaţii şi un paginator ce potrivea literele de plumb pentru calandru.

Înainte de a mai râde o dată amintindu-mi de glumele doamnelor şi domnilor respectabili redeveniţi pentru o zi ”boschetarii” din bătrâna hală din Casa Scânteii, mi-am mai dat seama de faptul că îmi lipseşte acea realitate pură, ca şi cum un ochi uriaş o scanează şi o transpune fără a o mai digera… Şi de aia sufăr de ”găina cu pui vii blues”, un blues al presei făcute de puşti cu riduri de la cât râd plini de speranţe.

P.S.: „Bulina Roşie“ a fost o stare de spirit, „Evenimentul zilei“ e un ziar.

2 păreri la “Noi, cei de la cel mai iubit ziar:”Evenimentul zilei-Bulina roșie”

  1. Costin Comba

    Recunosc, desi nu mai sunt fan al ziarelor, pentru ca lucerz intr-o televiziune de stiri, in momentul in care am intrat la Facultatea de Jurnalism si Filosofie, si am inteles (cat de cat) ce inseamna munca in presa, in urma stagiilor de practica, am inceput sa ii respect pe marii Jurnalisti, pe cei care au facut presa dupa revolutie.

  2. Pingback: Vă mai aduceți aminte de melodii din filme? « Republica Culturală Chineză

Lasă un răspuns