Cu dedicaţie pentru Chinezu: „Mi-am bătut joc de timpul lui Dumnezeu”

Am râs teribil la filmuleţul ăsta, deşi e vorba de ceva laic şi o minimă seriozitate se impune. Sper să mă ierte Dumnezeu că nu mă uit cu pioşenie în gura unor slujitori de-ai săi.

De ce e pomenit Chinezu aici… Fiindcă pocăitul-şef, care vorbeşte enoriaşilor despre Hi5, e moroşan de-al lui şi, zău, dacă nu seamănă la discurs cu amicul meu cu zulufi, blogger de top, acu şi pe micul ecran!

Chinezule, ne traduci şi nouă ce vrea neicuşorul asta? N-ai tu treabă cu Hi5, ştiu, dar măcar pe Twitter poţi să-l faci de râs!

Pocăiţii şi Hi5

4 păreri la “Cu dedicaţie pentru Chinezu: „Mi-am bătut joc de timpul lui Dumnezeu”

  1. codeus

    Simona hai sa-ti traduc eu si api daca t-a spune oarece si Chinezu nu a fi cu suparare )))
    Acu vreo 20-25 de ani unii ca asta criticau cu naduf ..televizorul, acu vreo 15 ani televizorul nu mai era un lucru rau., il aveau in casa
    Acum vreo 10 ani unii criticau cu naduf ..internetul, e lucrul dracului ziceau ei. aceeasi ei acu vreo 5 ani aveau internet acasa, nu mai era lucrul dracului
    Acum vine asta si critica practicile alora din biserica lui pe hi5 si messenger. Hmm parca vad ca peste cativa ani nu o sa mai fie rau lucrul asta.
    ce ma nedumereste pe mine e de ce unii ca asta din videoclip nu se intorc in pestera, sa nu mai foloseasca televizorul ,becul si cate alte lucruri care la vremea aparitiei lor erau lucruri dracesti dupa parerea muult luminatilor lui inaintasi in ale pocaintei. si as putea continua la nesfarsit dar inchei cu un singur lucru, exact ce i-am spus odata de mult unuia ca asta „cutitul in sine nu e pacatos, cu el tai paine sau omori un om. depinde de tine ce faci cu cutitul ala”. iar enuntul asta se poate aplica la toate lucrurile. depinde de noi de fiecare in ce sens folosim lucrurile. aici intervine pacatul, nu in folosirea unui lucru, ci felul in care-l folosesti. hai ca inchei, ca o sa mi se puna mintenata eticheta de predicator )))

  2. Bibliotecaru

    Cum adică nu ştiţi cine este Pamfil?

    Pamfil – expert pe probleme

    Pamfil Alphonse (născut Groza-Bîja Hristea-Pamfil, 1984) este un filozof, eseist, poet, critic de orice, intelectual, jurnalist – amator. Nu are pasiunea să devină profesionist în nici una dintre interesele sale. Capacitatea de ursuleţ de pluş e doar una generică, Pamfil fiind în urmă cu mult timp re-umplut cu vată simplă de uz caznic. La urma urmei, Pamfil este tot atât de „persoană”, dacă nu mai mult, ca oricine altcineva. Cum e el plin de vată, mulţi sunt plini de căcat.

    Puţin cunoscut de publicul larg, a ales ca până acum să studieze pentru sine şi încă n-a terminat.

    „Dacă nu am ajuns să cunosc tot, cum pot să ştiu dacă mai contribui cu ceva?”, împărtăşea odată Pamfil apropiaţilor.

    Pamfil se amuză la titulatura de formator de opinie asumată sau acordată de oricine sau oricui, considerând că o părere poate să aibă fiecare, avizată sau nu, fiind deopotrivă valabilă. „Dacă formezi opinii, nu înseamnă că sunt corecte. Prefer să am dreptate sau să greşesc pentru mine.”

    Până acum, Pamfil a avut întotdeauna dreptate, chiar şi când se-nşela. Pe de-o parte pentru că nu a insistat să convingă pe nimeni, iar pe de altă parte pentru că nimeni nu a găsit vreo pârghie raţională pentru care să conteste un ursuleţ de pluş.

    Pamfil este un excelent dansator. Pamfil nu are siluetă. Cel mai mare regret al lui Pamfil e că nu ajunge cu mâna să se scarpine-n creştet când are o părere. Pamfil îşi poate băga un picior în gură, stând în echilibru pe celălalt. Pamfil nu crede în Dumnezeu, el doar crede. Deci Pamfil nu e naiv. Pamfil te aşteaptă mereu cu braţele deschise, fiind prea scurte să şi le ţină încrucişate.

    http://www.jeg.ro/img/SalCeFaci.jpg

Lasă un răspuns