Arhiva etichetelor: cartierul primaverii

Casele președinților României, de la Iliescu la Băsescu

Niciun fost șef de stat nu a avut o situație locativă clară. În ultimii 25 de ani, România a avut trei președinți aleși prin vot popular, care și-au încheiat mandatele. La plecarea de la Palatul Cotroceni s-a creat mereu o problemă: unde vor locui cei care au condus țara? Așa s-a întâmplat și în 1996, când Ion Iliescu(foto) a pierdut alegerile, ca și în anul 2000, când Emil Constantinescu a trebuit să se mute din vila de pe strada Pangratti, ca și acum, când RAAPPS îi oferă lui Traian Băsescu tot felul de locuințe, pe care SPP le respinge din considerente de protecție.

Scandalul e în floare, dar așa a fost și în urmă cu ani, în cazurile Iliescu și Constantinescu.


Românii au uitat ingineriile, iar unii realizatori TV propagă în spațiul public neadevăruri, încercând prin asta să lovească în Traian Băsescu. Adevărul este că nici foștii președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu nu au avut o situație clară locativă, însă statul, prin clasa politică de la putere, a găsit soluții pentru a le oferi case și privilegii firești pentru calitatea pe care au avut-o.

Ce prevede legea

Probleme de natură juridică au existat până la apariția Legii 1214 din 2001, cea care i se aplică acum fostului președinte Traian Băsescu(foto2). Ion Iliescu a devenit proprietar cu ajutorul combinațiilor lui Viorel Hrebenciuc și al Ordonanței premierului Nicolae Văcăroiu, iar Emil Constantinescu a stat în chirie până când a apărut legea care să-i permită RAAPPS să-i dea o vilă decentă și pe placul fostului șef al statului. Am să reamintesc fiecare caz în parte, fiindcă l-am auzit pe Mihai Gâdea vorbind, fără nicio minimă documentare, despre lucruri întâmplate când el navea nicio treabă cu presa.

Legea 1214 din 2001 spune că un fost președinte are dreptul la o locuință de protocol cu destinația de reședință, care să cuprindă un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, unde să fie încadrați un consilier și un secretar, pentru care să plătească statul. Fostul președinte trebuie să mai primească o indemnizaţie de 75% din indemnizaţia de președinte, un autoturism spre folosință, precum şi pază şi protecţie permanentă de la SPP. Demnitarul își va plăti utilitățile: gazul, energia electrică, apa, canalizarea și telefonul. Aceste ultime aspecte sunt cele care au contat mereu când foștii șefi de stat și-au exprimat opțiunile pentru imobile, după ce SPP s-a pronunțat cu privire la asigurarea pazei acestora.


Iliescu, de la vila naționalizată, la cea servită de Hrebenciuc

Fostul preşedinte Ion Iliescu stă într-un apartament mare dintr-un imobil din cartierul Primăverii, pe strada Moliere. Apartamentul vecin a fost cumpărat de una dintre gărzile sale de corp. Casa, situată chiar în apropierea unor unități speciale ale Jandarmeriei și SPP, e păzită zi și noapte, din 1996 și până azi.

Cum a obținut Iliescu locuința? Revoluția l-a prins într-o vilă din apropierea Statuii Aviatorilor, în postură de chiriaș. La un moment dat, foștii proprietari, deposedați abuziv de statul comunist, și-au revendicat casa. Complicațiile locative de acest gen au intervenit și în viața altor lideri și politicieni ai PDSR (actualul PSD). Așa se face că, spre sfârșitul anului 1996, când oamenii lui Iliescu au simțit că vor pierde puterea în favoarea lui Emil Constantinescu, premierul Nicolae Văcăroiu a emis o Ordonanță prin care chiriașii își puteau cumpăra locuințele. Viorel Hrebenciuc, șef al Secretariatului General al Guvernului, a semnat în perioada august-noiembrie 1996 peste 50 de ordine speciale prin care apropiații PDSR au achiziționat de la RAAPPS locuințe luxoase, situate în cartierele Primăverii și Dorobanți, la prețuri cuprinse între 1.000 și 15.000 de dolari.

În articolele scrise în acea perioadă, am consemnat că Ion Iliescu și-a cumpărat apartamentul din strada Moliere cu 55 de milioane de lei. Curtea de circa 1.000 mp i-a fost dată în proprietate, printr-un act administrativ, de către premierul Călin Popescu Tăriceanu, în perioada mandatului său, deoarece fostul președinte Ion Iliescu nu era proprietar și pe terenul din jurul imobilului. După apariția legii, în 2001, Iliescu a beneficiat de toate facilitățile prevăzute pentru un fost șef de stat.


Apartamentul lui Iliescu din Primăverii, singurul președinte proprietar FOTO: LIBERTATEA

Voiculescu s-a ales și el cu o casă de la RAAPPS

Printre VIP-urile politice și sponsori ai partidului lui Iliescu, care apăreau pe lista lui Hrebenciuc, s-a numărat și Dan Voiculescu, pe atunci lider al Partidului Umanist Român (PUR), azi deținut la Rahova pentru tunul de la ICA. Spre deosebire de cei care au beneficiat de câte o hotârâre specială a SGG, semnată de Hrebenciuc, ultimii 6-7 inși de pe listă au obținut casele prin sentințe civile. Probabil pentru a fi siguri că nimeni nu-i va deposeda vreodată de ceea ce le-a dat RAAPPS- ul. Patronul de la Crescent și Antene a achiziționat un apartament în imobilul din Șoseaua Kiseleff nr.22, de 224 mp, cu suma de 70.000 de dolari, prin sentința civilă 5100 din anul 2001. Voiculescu a făcut o afacere bună, fiindcă apartamentul era sub prețul pieței, iar astăzi o asemenea locuință are valoare de cel puțin patru ori mai mare. Cu ceva ani în urmă, însă, Dan Voiculescu a vândut-o, evident tot în câștig.


Emil Constantinescu vinde la bloc și ia vilă în Kiseleff

În timpul mandatului său de președinte, Emil Constantinescu era proprietarul unui apartament la bloc, în cartierul Pajura, însă a locuit într-o vilă de lângă Televiziune, ocupată ulterior de Mircea Geoană. Înainte de a fi schimbat din funcție de Traian Băsescu, Constantinescu a vândut apartamentul de la bloc și a declarat că a dat banii celor doi copii, ca să-și cumpere ei locuințe.

Nici el și nici colaboratorii lui n-au fost pe fază ca să asigure un cadru legal pentru drepturile de care să beneficieze un fost președinte, dar s-a ocupat de aceasta noua putere pesedistă, instalată în anul 2000, cu premierul Adrian Năstase ca șef al Guvernului. Astfel că, până la apariția legii în 2001, Emil Constantinescu(foto) și soția sa au acceptat o locuință cu chirie în Cotroceni, în zona Bisericii Elefterie. Chiria a fost plătită de stat, ca și secretarul personal.

Când a fost întrunit cadrul legal, fostul președinte și soția lui s-au mutat într-o vilă frumoasă pe o stradă situată în apropiere de Șoseaua Kiseleff. Acolo vor locui până la sfârșitul vieții, în calitate de chiriași cu drept de folosință gratuit.

Și președintele Klaus Iohannis, deși are în proprietate șase case, la sfârșitul mandatului va primi, conform legii, dreptul de a locui într-o vilă a RAAPPS, cu birou aferent și păzit de sepepiști.

Articol apărut în EVZ din 28 ianuarie 2015