Habar n-am daca Elena Basescu va castiga sau nu mandatul de europarlamentar. Si nici nu mi-am propus vreodata sa descopar la aceasta tanara speranta a PDL-ului altceva decat (consider eu) se vede cu ochiul liber. Asa se face ca, in urma cu cateva zile, o data cu aparitia clipului ei electoral, am sesizat ca „fata lui tati” stie sa-si construiasca imaginea. Evident, intelegeam prin asta ca a stiut sa-si aleaga, de-a lungul timpului, oameni competenti care sa o promoveze si sa o indrume la standarde maxime. Mi-am amintit si de videoclipul ei cu trupa Voltaj, pe care l-am postat cu un scurt comentariu aici. Era un semnal, daca vreti, pentru ceilalti candidati, pentru staffurile lor de campanie, despre cum ar trebui sa functioneze morisca asta de atras electoratul. Nimic mai mult. Si mi s-a parut ca, desi au existat comentarii pro si contra, lucrurile au fost intelese in acest sens. Victor Ciutacu a apreciat in acelasi mod si, in ziua in care o avea invitata la „Vorbe grele” pe Elena Basescu, a semnalat pe blogul sau postarea mea. A declansat jihadul, vorba lui! Comentariile au curs valuri si 80% din ele au fost extrem de virulente, cei mai multi acuzandu-l ca o invita pe „micutza”, ca s-a dat cu „dusmanul” etc. Au fost si cativa, insa, care au inteles demersul jurnalistic al realizatorului tv. Cred ca la fel s-a intamplat si cu Ion Cristoiu, dupa emisiunea Zig-Zag, de la Antena 3, cand a luat-o la intrebari pe aceeasi Elena Basescu.
De ce sa nu o iei la intrebari si pe fiica presedintelui, chiar daca nu-l mai vrei pe taica-sau in fruntea tarii?! De ce trebuie huliti jurnalistii cand aduc in lumina reflectorelor sau in paginile ziarelor politicienii pe care o parte a publicului nu-i digera, dar sa fie umpluti de laude atunci cand sunt in prim-plan politicienii preferati de aceeasi parte? Stiu bine ca inregimentarea unor jurnalisti in burta unor partide si servirea creierelor acestora in numele libertatii de eprimare, au condus si ele la acele reactii ale publicului semnalate mai sus. Dar acestia sunt exceptiile breslei si isi poarta stigmatul. Pupincurismul, insa, nu trebuie sa se extinda ca atribut si asupra celor care nu fac altceva decat sa-si practice meseria. Ca nu o sa scapam de etichete, noi jurnalisti, nu-i o noutate pentru mine si nici o constatare amara. Am afisat-o pe frontispiciul acestui blog, in momentul in care l-am deschis:
”Meseria de gazetar nu e din cele mai usoare. Lumea e invatata sa te incadreze al cui esti – sau, vorba lui Caragiale – cu cine votezi. Ca nu esti al nimanui, decat al lui Dumnezeu si al constiintei tale, asta nu poate intelege nimeni”.
Nae Ionescu/ Ziarul Curentul, 16 nov. 1929
Daca si la 1929, romanul gandea la fel ca in 2009 si avea aceleasi reactii, inseamna ca trebuie sa ne resemnam? Probabil. Mi-a placut raspunsul lui Victor de a doua zi:
„Unii spun c-am făcut-o europarlamentar, alții c-am picat la pace. Unii zic c-am fost mârlan, alții că am încercat s-o intimidez. Toate părerile astea, la un loc, pe care le respect, dar atât, îmi întăresc ideea c-am făcut o treabă bună. Și-am generat într-o oră de emisie știri cât toți închipuiții într-un an”. In fond, asta e menirea jurnalistilor! Daca o votati sau nu pe EBA, nu mai e treaba noastra.

EBa isi doreste sa ajunga presedinte, detalii la mine pe blog
Intru totul de acord cu continutul postarii tale; excelenta.
De (cam…) mirare ceea ce a prestat Ciutacu in emisiunea sa, ca de maestrul Cristoiu, stiam ca poate mai mult decat ofuscatele afirmatii, cu/fara nicio argumentatie, doar de sustinere Felix +/- PSD, de la „renumitele” emisiuni de la A 3 din vremurile cand participa seara de seara…
E posibil ca atunci cand ai „obiectul” de injurat, sa te mai inhibi…si/sau „ochelarii de cal” preconceputi sa-ti cada… 🙂
PS: …la aterioara deschidere a ta vav de acelasi subiect, nu mi s-a „luat” un comentariu, nu stiu de ce, desi am incercat de vreo 3 ori 🙂 …
Marius, ma uit si citesc, evident. Dar, sa fim seriosi, nu tot ce-si doreste i se si indeplineste!
Simona, marijuana produce si halucinatii… fata lu’ tata poate visa orice.
Reactii adverse… 🙂
Babilon,
nu poti spune ca Ion Cristoiu nu i-a pus intrebarile asteptate de marea majotitate a publicului. N-a fost inhibat nici cand a intrebat de relatia tatalui cu blonda Nutzi, cum nici EBA nu mi s-a parut inhibata sa raspunda la un subiect atat de delicat. Asta insa nu a facut-o nici mai despteapta, nici mai competenta in treburile europarlamentare.
CLICK MANIA!!!
Eba….bla bla…
Cumva urmatoarele numere norocoase ramase care se extrag „zilnic” sunt:
70,90,7,49,19
Oare am dreptate ? Alegeti numerele cu o saptamana inainte si apoi la printare 70jdemmii de cartoane necastigatoare
Tânăra Băsescu nu m-a convins că şi-ar avea locul la Bruxelles, însă n-aş avea nimic de reproşat celor doi jurnalişti (deşi între ei am dedus că au fost ceva tensiuni)…
COS,
daca ar fi asa, nu ati vedea in paginile ziarului castigatorii in fotografii, cu nume, adresa etc. Si sunt multi. Pentru sesizari de genul asta, e bine sa suni la dep. de marketing care se ocupa cu astfel de concursuri.
Vania, nici Monica Columbeanu nu ne poate convinge de nimic, chiar daca apare seara de seara la televizor. In rest, ai dedus bine. Chestie de generatii, de viziuni.
este foarte posibil ca Elena Basescu sa castige mandatul de europarlamentar, chiar daca nu are nici un merit
Piti,
in Romania orice e posibil. Site-ul tau demonstreaza asta.
na, credeam ca a intrat in nefiinta… post…
Nae Ionescu nu a scris in ziarul “Curentul”, care era al rivalului Pamfil Seicaru, ci in ziarul „Cuvantul”, al carui director era.
Am copiat citatul dintr-o editie de culegere de texte ale lui Nae Ionescu si, automat, si nota respectiva de indicare a sursei. Cred, insa, ca aveti dreptate. Pamfil Seicaru a fost la Cuvantul pana dupa 1925, cand a venit Nae Ionescu. Atunci Şeicaru a plecat şi a înfiinţat Curentul.