Episodul 10 – Moni isi povesteste viata

Cel mai grav scenariu creat de soţul meu o vizează pe fiica mea de care nu s-a ocupat niciodată şi care nu a fost în atenţia lui până la procesul de divorţ. Preconstituirea unor aşa zise „probe”, cumpărarea unor astfel de probe, intoxicarea opiniei publice cu informaţii false sau contrafăcute au avut şi au scopul de a mă „denigra certificat ca mamă” respectiv pentru a mă decade din drepturile părinteşti sau, în caz de insucces, de a mă încarcera pentru rele tratamente aplicate minorului.

Toate aceste acuzaţii relative la comportamentul meu faţă de fetiţa mea, Irina, sunt neadevărate, sunt creaţii ale geniului malefic de la Izvorani şi a colaboratorilor săi: avocaţi, psihologi, procurori. Voi demonstra fără putinţă de tăgadă falsitatea acestor acuzaţii, precum şi adevărata relaţie dintre mine şi fiica mea.

Pârâtul este cel care s-a comportat „nepărinteşte” cu fiica noastră: a izolat-o de mine şi a început să mă denigreze în faţa acesteia, să îi influenţeze ori să îi redefinească conceptual sentimentele faţă de mine. Fetiţa a fost retrasă din procesul educativ, pârâtul nu a mai lăsat-o la grădiniţă săptămâni la rând. Mie mi-a fost interzis accesul în locuinţa mea, ultimul nostru domiciliu comun, din Izvorani, unde aş fi putut să îmi întâlnesc copilul. Acolo fiica mea este ţinută sub pază şi izolată de mine.

Cu toate piedicile pe care soţul meu mi le-a ridicat pentru a mă discredita şi pentru a mă lipsi de orice sprijin, am reuşit şi sunt pe deplin capabilă să mă descurc singură: am un spaţiu de locuit similar celui din Piaţa Victoriei, unde fetiţa mea a locuit în ultimii doi ani, am un loc de muncă sigur, pe baza unui contract de muncă încheiat pe o perioadă nedeterminată, am posibilitatea unor colaborări pentru obţinerea de venituri suplimentare. Peste toate acestea, am dorinţa sinceră de a trăi şi de a avea o viaţă simplă şi normală aici în România, fără excese şi fără a mă mai lăsa pradă mass mediei.

Îmi doresc un cămin liniştit pentru mine şi fetiţa mea, mi-aş dori ca pârâtul, tatăl Irinei, să capete înţelepciunea de a fi un simplu tată, iar nu un proprietar de familie.