Zi agitata pentru presa. Sotii Monica si Irinel Columbeanu se duc iar la tribunal. De data asta pentru procesul propriu-zis de divort. Spectacol, daca procesul va fi public. De fapt, toata lumea astepata episodul. E, de fapt, povestea Cenusaresei cu Printul, cu continuare in varianta romaneasca a secolului 21.

De ce mi-a venit sa scriu despre asta? Pentru ca oamenii vorbesc despre subiect, toata lumea stie amanunte si s-a impartit in doua: pro Iri sau pro Moni. Pentru ca diseara, pe toate televiziunile se va dezbate. Pentru ca Monica si-a schimbat textul declaratiei depuse la dosarul de divort, preferand sa anuleze textul sec al avocatilor si sa scrie singura povestea vietii ei. De fapt, asta mi s-a parut foarte tare: scriitura „sarmanei fete bogate”!  Ziarele n-au publicat decat fragmente sau interpretari ale jurnalistilor dupa ce au parcurs textul. Eu cred ca „marca Moni Columbeanu” trebuie sa ramana pe google, de aceea am sa-l redau in totalitate, rupandu-l doar in fragmente. Serial. Publicat zilnic, pana epuizez textul cu care Monica a vrut sa impresioneze judecatorul si, probabil, Romania. Si mai am un motiv. Vreau sa verific traficul blogului.

Moni, plasată în patul miliardarului de la Izvorani

Îl cunoscusem pe viitorul meu soţ cu un an în urmă, în circumstanţe create de către prietenii acestuia de familie, Matei şi Monica Miko.

Am fost fascinată de lumea în care acesta trăia şi în care mă introducea, o lume total diferită de cea din care veneam eu. La acel moment, anul 2005, pârătul avea o concepţie negativă şi împotriva căsătoriei; acesta mi-a spus că urăşte conceptul căsătoriei căci aceasta este cea mai mare aberaţie de pe pământ iar el nu se va căsători niciodată. Mai târziu aveam să îmi dau seama de faptul că această concepţie rezultă din nefericirea prporiei familiii, a căsătoriei dintre tatăl său, Ion Columbeanu şi mama sa, Georgeta.

Întâlnirea mea cu pârâtul a fost o „întâlnire aranjată” şi nu cred că avusese drept scop aranjarea unei căsătorii, dimpotrivă. Am fost invitată de Matei Miko care patrona o companie de modelling, Transilvania Fashion, la o şedinţă foto în Bucureşti.

Aveam 18 ani şi câteva luni când am venit în marele oraş Bucureşti, în ziua de 13 iunie 2005! Veneam plină de speranţă pentru o viaţă şi un viitor mai bun pe care să mi le clădesc prin munca mea! Eram singură într-un oraş străin şi închis!

Am participat la şedinţa foto şi la finalul acesteia, Matei Miko, a început o pregătire psihologică a mea pentru a mă convinge cât de important şi de util ar fi pentru succesul meu să întâlnesc un om de afaceri important. Se făcuse târziu şi nu mă mai puteam întoarce la Bacău, tot în aceeaşi zi; mai mult Matei Miko mi-a spus că la acea oră toate restaurantele erau închise şi nu mai aveam unde să mănânc decât la un prieten al său, la Izvorani.

Am fost dusă de soţii Miko la Izvorani, nu îmi dădeam seama cât de departe sau de aproape eram de Bucureşti. Matei Miko a avut grijă să îmi dea toată susţinerea că acesta este omul care mă poate ajuta să ajung cineva în viaţă. Casa acestuia era fascinantă, un loc cum nu mai văzusem niciodată, un loc care fascina şi totodată intimida.

Am petrecut o seară plăcută până când soţii Miko, fără nici o veste, au dispărut. Nu ştiu când am observat acest lucru dar m-am trezit singură în acel loc, fără nici o posibilitate de reântoarcere. Aşa l-am cunoscut pe Irinel, în noaptea de 13 spre 14 iunie.

Următoarele zile au fost copleşitoare, una după alta, cadouri, vizite, călătorii în străinătate! Un Mercedes! Totul făcut parcă potrivit unui scenariu deja scris sau a unei piese în repetiţie! Nu puteam să văd decât ceea ce fascina, în nici un caz nu puteam să văd adevarul, chiar credeam ca sunt îndrăgostită şi, mai ales, că sunt iubită. Oraşul mi se deschidea, toţi îmi erau prieteni parcă de o viaţă!