Pauza de blog si de tot. In mintea mea si in casa s-a lasat intunericul din cauza unui Dorel.
A venit pe strada mea cu echipa de reparat apa, ca sa sape cu utilajul pe care-l manuia o groapa. Si-a infipt clontul ala de fier al masinariei drept in cablul de curent electric subteran. Flacari de doi metri. Si norocul ca acestea nu i-au parlit pe niciunul.”Ehee, s-a mai intamplat, ce sa faci?! Altadata, aia de la Enel ne-au perforat noua conducta de apa, sau ai nostri au bulit conducta de gaze. Noua nu ne-au cumparat sefii aparate care detecteaza sub pamant, cum au aia in afara. Sapam ca lautarii, dupa ureche. Se intampla, se repara”, explica seful lui Dorel locatarilor din zona, admitand ca personajul din reclama nu e fictiune.
De la orele 13 si pana la 22 si ceva am ramas ne-luminati, facandu-ne de lucru, la lumanare, cu buretii de strans apa din frigidere. Ore intregi m-am intrebat ce mama dracului ai putea sa-i faci unui astfel de Dorel, fara sa-ti irosesti timpul si sa-ti tocesti nervii cand constati ca orice demers al tau e inutil?
Se mai intampla…asa sunt unii angajati in ro…se misca greu si prost si mai fac si boacane. s-au dus vremurile cand muncitorul era culturalizat :)). cam dificl sa stea companiile sa-i ia la puricat pe alde dorel 😀