Un fotoreporter a surprins-o pe actriţa Crina Matei în Băneasa Shopping City din Capitală cumpărând cărţi poştale (2 lei/buc) pentru un caz umanitar.
Cei care le vând sunt voluntarii de la Organizaţia „O speranţă”, partenerii noştri în campania „Din inimă pentru copii”. Carmen este în mall de peste două săptămâni, încercând să strângă câţi mai mulţi bani pentru Bogdan Anton, un băiat de 11 ani din Feteşti. S-a născut fără patru degete la mâna dreaptă şi suferă cumplit din cauza acestui handicap. De câteva luni adunăm cei 7.500 de euro pentru proteză. Voluntarii de la „O speranţă” vând acum vederile şi în mall-ul din Capitală, dar şi în Timişoara, la „Iulius Mall”, până pe 15 mai. Până azi, la Bucureşti au strâns 4.100 lei, iar la Timişoara – 1.300 lei.
Crina Matei a fost foarte bucuroasă când Carmen i-a spus pentru cine se strâng banii, deoarece ea servise câteva ore într-un restaurant tot pentru Bogdănel, în cadrul Serilor “Din inimă pentru copii”. Curând cred că vom avea strânşi 5.000 de euro, iar până în vară, întreaga sumă. Deci, dacă îi veţi întâlni pe aceşti tineri în vreun mall, nu-i ocoliti! Cumpăraţi cu 2 lei o vedere cu care, dacă o veţi trimite prin poştă, vă veţi surprinde de-a dreptul iubita sau iubitul!
Eu cred că întrebarea adevărată este cui i-a trimis cele două vederi? Într-o lume a comunicaţiei, adresa din ziua de astăzi are, pe undeva pe la mijloc, şi un „@” bine dispus în informaţie. Eu recunosc că în acest moment nu am adresa fizică a nimănui, nu aş avea cui să trimit o scrisoare sau o vedere… Poate că aş face rost cu uşurinţă de adresa de la Cotroceni sau Palatul Victoria 😀 , dar tocmai acolo să trimit eu vederi, tocmai celor care omoară sistemul sanitar? Parcă nu mă lasă inima.
În continuare văd blogul un pic retezat în partea stângă… şi scrisul nu prea se înţelege.
Biblio, e o problema de la computerul tau. Am intrebat, asa mi s-a explicat. Cat despre vedere, nu-i neaparat nevoie sa o trimiti. O poti pastra amintire sau sa scrii ceva pe ea cand insoteste un cadou.
Se poate să fie de la computerul meu, pentru că după ce postez un mesaj, imaginea îşi revine la loc…
Numai că până acum nu s-a mai întâmplat şi de aceea bănuiam că nu e de la mine. Eu cred că tot serviciile mă împiedică să văd bine despre ce este vorba, că altfel nu se explică… 😀
Cât despre vederi… Nu ar fi frumos ca la cutia de scrisori să ne vină şi gânduri frumoase, nu numai facturi şi reclame… 🙁
Când eram copil, vederile erau ceva magnific… Se inventase un fel de joc piramidal cu vederi. Trimite cinci vederi şi vei primi înapoi câteva mii. Nu am primit înapoi nici măcar o vedere, am fost foarte dezamăgit. Pe de altă parte, atunci am înţeles mecanismul jocului piramidal şi asta m-a ferit să depun banii undeva de unde să nu-i mai văd. Tot răul a fost spre bine… Dar tare aş fi vrut să primesc câteva mii de vederi, poate şi din străinătate… luminile occidentului.