Noul Cod Civil, asa cum a fost el prezentat inainte de aparitie si imediat dupa, a constituit o preocupare de moment mai ales pentru vedetele din showbiz si jurnalisti. Andreea Marin a fost prima care a dat tonul dezbaterilor televizate, in urma unui incident, cu adevarat nefericit, cu un reporter tv de cancan, fiica unui fost fotbalist. Andreea a amenintat ca va lupta impotriva presei tabloide si a dat reperele pe care le-a inteles ea din textul de lege, conform carora jurnalistii nu vor mai avea voie sa scrie despre nimeni fara acordul persoanei in cauza. Desigur, e vorba de “mondenitati”, nu de lucruri serioase, acolo unde publicitatea e binevenita!

Andreea Marin a avut si explicatii si opinii pertinente in virulenta ei, insa multe vedetute au priceput ca, din acel moment, vor putea calca pe cap orice ziarist care ar vrea sa faca subiect de presa din persoana lor. Imi auzeam colegele “de pe monden”, care le sunau pe mobil, relatand cum primeau, invariabil, aceeasi replica in momentul primei intrebari: “Sa stii ca am noul cod civil pe masa si daca nu-s de acord nu poti publica nimic. De poze cu mine, nici atat! Va dau in judecata si va iau toti banii”.

Jurnalist fiind, ba chiar ani buni lucrand la tabloide, sa nu credeti ca voi sari sa condamn noile prevederi si reglementari. Ba din contra, consider ca era nevoie de o limita, ca in toate lucrurile, fiindca si lumea presei s-a schimbat. Insa exagerarile nu-si au rostul si e bine de stiut si de catre jurnalisti si de catre subiectii lor pana unde se poate vorbi de libertatea de exprimare in cazul vietii private.

Cred ca opiniile unuia dintre cei mai experimentati avocati pe litigiile de presa, George Papu, sunt bine de stiut si de aplicat. Le-a oferit, in premiera, site-ului specializat Lumea justitiei, de unde preiau cateva fragmente, cu explicatiile de rigoare. Articolele din noul Cod Civil, care fac trimitere la viata privata, poarta numerele 71,72, 73, 74, 75 si 76. In art.75 se face referire la armonizarea interpretativa a notiunilor cuprinse in articolele anterioare cu practicile Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, la care Romania a aderat.

Av. George Papu explica:

De ceva vreme, instantele au facut distinctie intre limitele in care poti face dezvaluiri despre persoane publice – demnitari, politicieni – si persoane cunoscute publicului, cum ar fi artisti, vedete etc. Instantele s-au raliat practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a facut aceasta delimitare. In general, in cazul persoanelor publice, politicieni, demnitari, jurnalistul poate face referiri la viata privata numai atunci cand aceasta are stransa legatura cu activitatea politico-profesionala a acestora. Curtea a dat dovada de toleranta fata de libertatea de exprimare si a statuat dreptul jurnalistului de a aduce la cunostinta publicului chestiuni de interes general.

Daca jurnalistii si paparazzi sar calul (iar aici editorii si redactorii sefi au un rol major in publicarea unor materiale ofensatoare), atunci exista si intransigenta legii. In situatii delicate e bine sa fie consultat avocatul publicatiei respective, care isi va da cel mai bine seama daca materialul publicistic incalca sau nu viata privata a personajului.

Av. George Papu:

In cazul persoanelor cunoscute publicului, Curtea chiar a sanctionat statele semnatare ale Conventiei pentru lipsa de reactie, in sensul protejarii vietii private. Pana acum presa mondena a avut si succese si esecuri in fata instantelor. Cred totusi ca aceste repercursiuni vor trebui sa fie avute in vedere ca nivel al daunelor morale in cazul unei fapte ilicite, nivel care nu trebuie niciodata transformat intr-o metoda de imbogatire nejustificata sau de sanctionare excesiva a autorului faptei, ori a editorului. In esenta, trebuie sa existe o proportionalitate intre fapta si cuantumul despagubirilor. Si evident, numai atunci cand avem de-a face cu un delict grav.

Teama jurnalistilor (in mod special “de pe monden”) ca nu vor mai putea scrie despre viata vedetelor poate fi estompata cu o documentare prealabila asupra prevederilor articolelor din noul cod si cu consultarea unui avocat dupa redactarea textului sau montajul filmarii. Daca pana acum redactorii se multumeau (de cele mai multe ori) doar cu declaratii luate prin telefon vedetelor, acum vor trebui sa aiba mai mare grija de probe.

Av. George Papu:

Jurnalistii, la randul lor, trebuie sa cunoasca limitele libertatii de exprimare si in ce masura pot interfera in viata privata a vedetelor. Cele care isi impun limite mai largi si ele insele povestesc despre viata lor fara nici o pudoare motiveaza jurnalistul sa-si permita sa faca orice fel de discutii in limitele impuse de vedete. Pe de alta parte, jurnalistii din presa mondena ar trebui, in opinia mea, sa aiba in vedere ca accesul la articolul sau ori pozele publicate pot fi vazute si de minori, inclusiv de copii lor.

Politicienii sunt mai mereu vanati de jurnalisti, fie pentru averile lor fabuloase, fie pentru amantele cu care sunt uneori surprinsi.  Conform noului Cod Civil, fotoreporterii pot fi trasi in instanta daca pozeaza vilele persoanelor publice, atat din interior cat si din exterior, daca nu exista un motiv foarte temeinic, legat direct de activitatea profesionala a persoanei in cauza. Si in aceste cazuri este bine ca adresa completa sa nu fie facuta publica, pentru a nu fi invocata o posibila atentionare a spargatorilor.

Restaurantul nu este un loc privat, ci, ca si teatrul sau Ateneul este un loc public. Este, insa, privat evenimetul (chiar si o cina in familie) la care participa demnitarul sau vedeta. De aceea e bine ca reporterul si fotoreporterul sa astepte abordarea persoanei la iesirea din local. Exact asa se procedeaza si in strainatate.

Despre legaturile amoroase ale politicienilor, iata ce spune

AV. George Papu:

Viata privata se bucura de aceeasi protectie in cazul oricui. Atata timp cat accentul este pus numai pe viata privata, fara a avea legatura cu functia publica, orice reglementare mai veche sau mai noua nu-l protejeaza pe jurnallist. Atunci cand accentul e pus pe accesul in functia publica, pe cheltuirea banului public si pe conduita politicianului, referirile tangentiale la viata privata sunt permise tocmai pentru ca publicul sa cunoasca aspectele de reala importanta asupra comportamentului persoanelor platite din bani publici. Mai precis, e evident ca e de real interes ca alegatorul sau contribuabilul sa cunoasca modalitatea in care persoana publica amesteca demnitarea publica cu interesele personale, private. De fapt, in cazul in care un politician isi propulseaza iubita intr-un post cheie pe alte criterii decat competenta profesionala, acesta e un comportamnet nedemn pentru un demnitar si jurnalistul are datoria de a-l aduce la cunostinta publicului.

Un exemplu clar, cu care jurnalistii “mondenisti” se confrunta des, este detailat de avocatul Papu, raspunzand intrebarii jurnalistei Adina Anghelescu de la site-ul Lumea justitiei.

Sa zicem ca X fotbalist iese cu o pipita si amandoi au un troc cu jurnalistul sa-si faca reclama, dar apoi, dupa publicare se razgandesc si-l cheama in judecata, cerandu-i daune morale ca sa se imbogateasca. Ce mesaj dati jurnalistilor care practica astfel de misiuni de paparazzi aranjate?

Sa aiba grija sa-si preconstituie probe, pentru a dovedi consimtamantul celor vizati. Articolul 76 din noul Cod civil instituie prezumtia de consimtamant atunci cand cel vizat de informatie sau materialul de presa pune la dispozitia jurnalistului informatiile respective. Noua reglementare arata ca nu este necesar un acord scris, acesta putand fi acoperit cu orice mijloace de proba, cum ar fi declaratiile de martori, inscrisurile, etc.