Știrea s-a consumat pe facebook, așa că, pentru neinformați, o voi croșeta pe textul de pe blog, cum se practică la un săptămânal sau într-o revistă.
O poză transmite, de multe ori, mesajul. Când este însoțită și de explicații, stârnește un mai mare interes. Priviți fotografia! E făcută joi seară, la restaurantul Riviera, acolo unde m-am întâlnit cu echipa mea de la Evenimentul zilei din anii 93-97. Prima reuniune după 13 ani a secțiilor ”Investigații” și ”Reporteri speciali”. O să vă tot povestesc, în următoarele zile, despre o perioadă a presei despre care, astăzi, unii vorbesc după ureche sau sunt rău intenționați. Dacă jurnalistul de acum ar avea dorința de a-și face meseria cum ne-o făceam noi atunci, dacă ar avea libertatea de exprimare și de publicare de atunci sau dacă ar avea în toate structurile șefi capabili sau patroni care să lase la ușa redacției influența politică, fața presei nu ar arăta atât de jalnic. Categoric, perioada romantică a jurnalismului românesc a trecut, iar azi vorbim de o industrializare a presei, în care factorul economic primează. Însă, ”rețeta fericirii” este, în opinia mea, cea care va reuși să aducă pe masa cititorului și a ziaristului atât marketing și publicitate, dar și conținut editorial care să-i smulgă consumatorului acel ”wau!” de satisfacție, ce-i motivează gestul de a da bani pe un ziar sau revistă.
Ok, gata cu devierea, să revin la fotografie! Eu, Florin Manole, rebelul cu plete devenit de ani buni om de afaceri, și Petrișor Cană, reîntors la ”EVZ”, după un tur pe la alte publicații. ”Personajul” principal, însă, este ziarul pe care-l ținem în mână: ”Evenimetul zilei – cotidian de informație”, cunoscut în acei ani sub denumirea de ”Bulina roșie”, după forma siglei.
Ion Cristoiu nu a făcut un tabloid, ci ziarul creat de el a fost un bulevardier în adevăratul sens al cuvântului. Sau un ziar popular, în traducere neaoșă. Un ziar după care alergau la chioșcuri toate categoriile sociale, un ziar care a testat gustul publicului și care a trasat linia de ”Start” pentru schimbarea politicii editoriale în alte redacții.
Tabloidul a fost adus în România de către trustul Ringier, acolo unde am început și eu să lucrez din 1998. Niște consilieri nemți, foști jurnaliști la Bild, au implementat formula, iar succesul comercial al Libertății a făcut ca astăzi să avem pe piață cinci tabloide.
Să revin la prima pagină a ”Bulinei roșii”, așa cum o făcea Ion Cristoiu în 22 februarie 1995 (exemplarul din fotografie). Iată titlurile senzaționale ale jurnalului bulevardier!
Sus, pe front – ”O zguduietoare poveste de dragoste și sânge/ Dan Roșca și-a ucis iubita și pe amantul ei, după care s-a sinucis”. Trimiterea către pagina 3 se încheia cu fraza care-i ținea conectați pe cititori și care arăta că ziariștii de la EVZ erau peste tot: ”Deplasați de urgență la fața locului (nota mea – la Reșița), reporterii noștri relatează pe larg o zguduitoare poveste de dragoste și sânge”.
Lângă această deschidere trona o știre importantă, semnată de șeful secției Economic, Iulian Bostan: ”Rafirom a întocmit o variantă de mărire a prețului benzinei cu 16%” . Tot pe partea de sus a ziarului, încă două trimiteri: ”Nemulțumit de politica de achiziții a clubului italian, /MIRCEA LUCESCU A PĂRĂSIT BANCA TEHNICĂ A ECHIPEI BRESCIA CALCIO/ Decizia, luată luni seară, este pe termen nedeterminat” și ”LIDERUL PRM, DAN IOAN MIRESCU, A FOST CONDAMNAT LA 100.000 LEI AMENDĂ PENALĂ ȘI 2.000.000 LEI DESPĂGUBIRI MORALE/ El a fost dat în judecată de Nicolae Dide pentru calomnie”.
Urma apoi o știre completă, ca și cea cu Rafirom, despre un subiect care făcuse mare vâlvă la ora respectivă: Crima de la Ploiești, când doctorița Roxana Călin o ucisese și tranșase pe Iuliana Ținteanu, soția amantului ei. Un caz complicat, rămas și azi cu multe necunoscute. Titlul știrii semnate de mine era: ”Conform unui comunicat al Parchetului General/ ARHITECTUL BOGDAN ȚINTEANU, ARESTAT ÎN DOSARUL CRIMEI DE LA PLOIEȘTI, ESTE NEVINOVAT”.
Două trimiteri de magazin-divertisment, îndulceau pagina: ”Luciana Plăiașu – femeia care vede în interiorul trupului uman” și ”Potrivit unui top al actorilor de film/ MICHAEL DOUGLAS ARE CELE MAI FRUMOASE FESE DIN ISTORIA HOLLYWOOD-ULUI”. Apoi, o știre așteptată, pe un domeniu pe care-l peria Roberta Vornicu: ”Ultimele noutăți de la CNEAA/ LA 15 MARTIE SE VA ÎNCHEIA VIZITA LA FACULTĂȚILE PARTICULARE/ Metodologia de susținere a licențelor va fi aceeași și la stat și la particular”.
Nelipsita caricatură a lui Adrian Andronic, rubricată ”Chestiunea zilei”, avea ca temă în ziua de 22 februarie 1995 ”Prețurile vor crește spectaculos”. Credeți-mă că poate fi publicată și azi, în orice ziar, fără să se prindă nimeni că desenul și poanta sunt de acum 15 ani!
Ei, și în stânga jos, trona piesa de rezistență a ziarului – editorialul lui Ion Cristoiu!
Titlu: O ILUZIE DEZASTRUOASĂ: MAREA COALIȚIE. Era primul episod dintr-o analiză despre partidele de pe scena politică: ”Partid mic, gălăgie mare”, subtitra Cristoiu, referindu-se la PSDR, partidul lui Sergiu Cunescu, despre care scrie că ”ar încăpea într-un răposat Lăstun”. În acea perioadă, după ruptura de CDR, Cunescu visa la o Mare Coaliție în care, alături de PSDR, să intre PAC (Partidul Alianța Civică) și PL 93 (partid liberal). Cristoiu era tranșant: ”Imposibil. Între electoratul presupus al PSDR-ului și electoratul acestor două partide, reunite și ele într-un concubinaj contra naturii, există o adevărată prăpastie”. N-ați zice că au trecut 15 ani de atunci, dacă am schimba inițialele partidelor, nu?
(Vor urma și alte poze, și titlurile de pe ultima pagina sau din interior, dar și alte amintiri!)
PS A scris și Cristi Botez pe blogul lui despre întâlnirea de joi. Luați de citiți !
PS2 A semnalat intalnirea noastra si Tiberiu Lovin pe blogul sau „Reporter virtual”
„Dan Roşca s-a sinucis, după care şi-a ucis iubita şi pe amantul ei” – asta ştire!!!
Nu rade, Renata, ca in ziua de azi orice e posibil. Am vazut titluri si mai si.
Simona, Manolo zici ca e Gheorghe Gheorghiu! Manole!!! Ce-i, frate, cu pletele alea? Vezi poate te ia Militzia pe strada! :))))
Mai, Cristi, militia nu-l ia, dar rupe la gagici! Pana si pe fetele noastre le-a lasat mute de admiratie pentru cateva secunde! D-asta a facut si 5-6 copii, ca nu e sigura cifra!
Pingback: Reporter Virtual » Simona Ionescu de la Click! s-a întâlnit cu foştii colegi “investigatori” de la EVZ
am aflat recent de blogul tau … e foarte ok o sa il citesc in continuare …am si eu pentru presedintele nostru de 2 lei o poza http://patratzel.com/neseriosu/2-lei/
multumesc, din nou, pentru amintiri, Simona!!!:)
E adevarat ca-i mai frumos omul de afaceri dar pentru acuratetea materialului, te rog sa-i faci loc si lui Petrisor in cadru!
E prea mare, ce sa-i fac! Asta ca sa nu zic ca n-am eu programel de redus pozele. Dar o rezolv eu cumva.
Salut, sunt Gabi Grigore de la Pitesti, chiar regret ca n-am venit. Ii promisesem lui Mihnea ca ajung, a intervenit ceva si n-am mai reusit. Sper sa nu se fi suparat pe mine. Daca o repetati, vin negresit data viitoare si aduc si ce poze mai am. Apropo, cel cu ochelari si ceas de fite la mana e Macarie? Iar cel de langa el, fara barba, e Baraba?
Precizare. Intrebarea din finalul primului meu mesaj, despre
Macarie si Baraba, se refera la o fotografie postata pe blogul lui Cristi Botez. Intrati si pe blogul lui Cristi, ca s-o puteti vedea…
Tot Gabi Grigore
Gabi, am vazut toate pozele, inclusiv cele de la Cristi Botez. Da, cel fara barba e Baraba. Om serios, tata de copii mici! Mi-a spus Mihnea ca vii, dar nu s-a suparat. O sa mai face una mai extinsa. Si cu domnul Cristoiu. Langa Baraba, cu ochelari si ceas meserias e Bogdan Radulescu, praslea echipei. Ma bucur ca ai intrat aici si ai lasat mesaj.
Simona, te felicit! Ce poti spune mai mult ? Cand vezi pozele iti strabat prin urechi povestirile lui Ciprian, replicile lui Manole, carcotelile lui Baraba, zicerile tale si, peste toate, hohotele de ras care (parca „a tunat si ne-a adunat”) au o asemanare a tonalitatii de putem rivaliza cu un cor al vanatorilor, ce mai…
Pingback: Simona Ionescu » Amintiri dintr-o altă lumea a presei (1)