Executarea lui Tolontan de catre colegi

Victor Ciutacu sare in apararea lui Catalin Tolontan. Si bine face. Ma raliez si eu atitudinii sale pentru ca e inadmisibil ce i se intampla acestui jurnalist care, prin investigatia sa si a catorva colegi, a daramat un ministru iresponsabil, impotriva caruia, ulterior, procurorii au inceput urmarirea penala. Nu-l cunosc pe Catalin, n-am fost niciodata colegi de redactie, ba atunci cand am plecat de la Libertatea la Click! mi-a dat un bobarnac…colegial, ca multi altii. Dar l-am citit ori de cate ori mi-a atras atentia o tema de-a lui, i-am citit blogul sau l-am urmarit la televizor. Este un ziarist complex si stie, in opinia mea, sa-si argumenteze foarte bine punctele de vedere. Desigur, in breasla noastra nu se obisnuieste sa ne laudam intre noi, mai ales daca lucram in trusturi concurente. O tampenie, dupa mine! Dar nu asta intentionez sa scriu acum despre Tolontan. Ca si pe Victor Ciutacu (ziarist care, ca si mine, stie cum se ajunge la o investigatie jurnalistica), m-a uimit modul in care au reactionat colegii de breasla. Unii s-au grabit sa arunce pe piata zvonul ca Tolo a avut un interes de a sapat de jur imprejurul doamnei Ritzi. Altii au acordat spatii nepermis de largi ministresei incriminate si prietenei ei de partid Elenei Udrea, care  au prins ideea despre „interesul” ziaristului si l-au acuzat de jocuri marsave. Am citit chiar scrierea unui confrate, ce il atentiona pe Tolontan, oarecum amenintator, ca sesizarea de la care a plecat GSP in ancheta Ritzi a fost primita si la el in redactie.  Intrebarea mea de bun-simt este: De ce redactia respectiva nu a inceput ancheta, daca tot i-a fost livrata informatia? Cam asa a fost si la „Tigareta 2”, in 1998. Mai multe redactii au primit faxul anonim ce dezvaluia contrabanda, dar numai o parte a publicat. Pentru cei din afara breslei jurnalistilor, fac cateva precizari. Aproape intotdeauna ziaristii pleaca in investigarea unei situatii de la o informatie servita de cineva din preajma celui vizat. Ca-i vreun nemultumit, ca-i vreun frustat, ca-i unul care-i poarta sambetele subiectului acuzat, asta nu are nici o importanta daca descoperi ca ceea ce ti-a reclamat este real. Iar ca sa ajungi la concluzia asta si sa probezi ca persoana vizata  a incalcat niste legi, muncesti tata de-ti sar capacele! Apoi, cand sa te bucuri si tu ca ancheta ta a fost de rasunet, te trezesti pus la zid ca un infractor, acuzat tu de coruptie sau razbunare si amenintat ca vei fi „lucrat informativ”. Te uiti la colegii din jur si vezi in ochii lor indoiala in ceea ce te priveste. Sau compasiunea ca te-ai bagat intr-o ciorba de unde te poate lua dracu, ca n-oi fi tu zmeul-zmeilor! Urat si dureros! Voi, cititorii, sper, insa, sa aveti suficienta incredere intr-un tip ca Tolo si sa-l aplaudati la scena deschisa pentru ceea ce a scris despre cazul Ritzi. Pentru ca Tolo si-a facut cum trebuie meseria! Iar daca presa de tipul asta nu e in tara asta, nimic nu e.

Up Date: Cititi si chestia asta, ca sa vedeti cum Elena Udrea rupe o mana presei si bate presa cu ea! O reteta pe care politicienii o aplicau, o aplica si o vor aplica.

6 păreri la “Executarea lui Tolontan de catre colegi

  1. Bibliotecaru

    Citeam astăzi, pe nu ştiu unde, că tirajele ziarelor au început să crească… oamenii au reînceput să citească ziare. Eu am legat această informaţie de faptul că dl. Tolontan şi ceilalţi trei jurnalişti au readus în discuţie jurnalismul adevărat. Brusc oamenii au avut ce citi în ziare…
    Cum trebuie să se fi simţit ziarele „de investigaţie” ştiind că domnul Tolontan scrie într-un ziar de sport…
    Acum ceva timp preşedintele dădea o medalie unui arbitru pentru „bărbăţia” de care a dat dovadă la un meci. Poate că preşedintele ar trebui să acorde câte o medalie celor patru ziarişti pentru că au dat o gură de oxigen presei româneşti.

  2. nicole

    Nu a fost bine doar pentru presa ci pentru intreaga societate. Sper sa incepem sa reactionam si noi ca o natiune normala.

  3. realdown

    Pana cand Simona ? Mereu imi vin in minte imaginile de la revolutie sau ce o fi fost in 1989 cu un student pricajit,cu par cret si ochelari. Baiatul atentiona autoritatile care se instalau atunci ca in caz ca nu-si vor face treaba cum dorea poporul se va declansa o noua revolutie.Iar daca nici aia nu va avea efect se va declansa o alta revolutie… Vorbea baiatul cu un entuziasm…Azi maine se fac 20 de ani de atunci si ajung incet incet si eu in tabara celor care-l regreta pe Ceausescu. Eram tratati mai mult decat omeneste fata de ce avem parte azi.

  4. liliana

    de ce te miri ca breasla nu a facut scut in jurul lui catalin?! ziaristii au lacomia sacalilor (imi pare rau pentru dura comparatie), isi scot coltii, pregatiti de atac, chiar si atunci cand e vorba de unul de-al lor. „elementele” mediocre, strecurate in presa cu duiumul, au apetitul starnit cand unul dintre greii jurnalelor e cazut la pamant sau sta sa se prabuseasca. solidaritatea de breasla e o sintagma de o naivitate induiosatoare si patetica. buna pentru telenovele. ca sa planga gospodinele de sa tresalte celulita pe ele.
    eticheta de infractor se aplica cu repeziciune si nu se dezlipeste cu usurinta, in virtutea principiului – „pai, stii cum e? nu iese fum fara foc”. e paradoxal dar presa asta care „musca” din politicieni, din justitia asta de rahat, presa care tipa pe toate canalele media cat de corupta, murdara si netrebnica e si o lume si cealalta, ajunge sa creada intr-o vorba a politicianului sau intr-o nedreptate hotarata de mai stiu eu ce instanta…

  5. Marius Mina

    A pus botul si s-a dus mai departe de cat trebuia, Tolo fusese”programat” doar pentru Ridzi, a marsat crezand ca va avea acelasi succes la Nuty , s-a ars. Numai ca nu s-a ars singur, a ars-o si pe blonda, merita riscul.Ii tin pumnii sa iasa cu bine din incurcaturile lumesti.

Lasă un răspuns