Votez pentru ca năravurile comuniste să poarte cătușe

Nu merg duminică la vot convinsă că vor ieși învingători oamenii pe care-i cred în stare să-mi reprezinte cel mai bine interesele. N-am făcut-o niciodată în ultimii 25 de ani, atunci când țara a fost chemată la urne. M-am dus fiindcă e dreptul meu, fiindcă vreau să arăt că îmi pasă, că sunt responsabilă de ceea ce trăiesc zi de zi, fiindcă vreau să am dreptul să mă revolt atât împotriva celor pe care i-am votat, cât și împotriva celor pe care nu i-am votat.

Merg la vot pentru că în decembrie 1989 au murit oameni pentru Libertate. Au murit ca să ne lase moștenire nouă dreptul de a avea opțiuni. Amintiți-vă că de la ei am învățat că trebuie să ai voință ca să-ți iei rația de libertate, că trebuie să faci ceva ca să-ți schimbi viața. N-am iluzia că politicienii noștri vor face minuni și ne vor oferi bunăstare.

Nu, n-am iluzia asta. Dar nici nu cred că un embargou al românilor ar însemna ceva, ar schimba ceva. Dacă ar fi avut efect, l-ar fi aplicat vreo democrație solidă din lume.

Pe 25 mai, mă duc să votez european: niște principii, niște idei și niște fapte care m-au convins că năravurile comuniste pot purta cătușe.

Ziua in care s-a produs Marele Cutemur in politica, asigurari si fotbal

4 martie 2014. Pământul s-a zguduit cu 2,8 pe Richter. Poate au simtit seismul doar peștii de la Vrâncioaia. La București, în Parlament s-a scuturat din temelii USL-ul. Crin Antonescu a demisionat din funcția de șef al Senatului, iar Victor Ponta a beneficiat de victorie: și-a trecut noul guvern PUPU (Psd, Udmr, Pc, Unpr) prin Palament cu majoritate de voturi. Chiar dacă președintele Traian Băsescu a impus niște condiții și a anunat că va contesta noul guvern la Curtea Constituțională, el nu l-a mai atacat pe premier și nici ”Victor Viorel Ponta” nu i-a mai zis apăsat. Continuă să citești

Jurnaliști din toata țara uniți-vă și apărați-vă meseria!

500 dintre noi au semnat o petiție de solidaritate, arătând astfel că ne putem uni în jurul unor principii și putem acționa în spiritul deontologiei profesiei de jurnalist. A fost mai mult decât revolta împotriva mitocăniei și în apărarea Andreei Pora.

Ieri, a apărut pe toate ecranele televizoarelor un golan cărunt și semișcolit, Baron de Brăila, care și-a vărsat umorile, urât mirositoare, către o jurnalistă ce-i punea întrebări despre cum și-a făcut el datoria față de cetățenii care l-au ales și pe care i-a abandonat în zăpada cât casa. Tovarășul Bunea Stancu nu era la prima bălăcărire a presei într-un limbaj huliganic, însă atitudinea lui de vataf nu trecuse granițile presei locale. Acum, însă, grație postului B1 și a reporterului Mădălina Poenaru, personajul pe nume Gheorghe Bunea Stancu, președintele Consiliului Județean Brăila, s-a înfățișat în toată splendoarea întregii țări.

Victor Ponta, președintele PSD și colegii săi de partid trebuie să fie forte mândri că au un asemenea coleg! Ca și ministrul Mircea Dușa, care a asistat zâmbitor la întreaga scenă, ca o primadonă ce așteaptă primul coș cu flori și aplauzele spectatorilor. Doar el venise cu armata și salvase județul în lipsa prefectului și baronului locali, unul înzăpezit în comuna Gemeni, altul la schi în Austria! Asemenea oameni vor ca presa să scrie că ei și-au făcut datoria, că au acționat în sprijinul comunității și că merită votați ori de câte ori partidul lor îi jumulește de bani și-i pune în fruntea listelor. Grețos! Continuă să citești

Vor afla procurorii ce s-a intamplat cu zborul lui Iovan si de ce n-au fost gasiti pasagerii cazuti in muntii Apuseni?

Emoţiile şi maximum de revoltă provocate de tragedia aviatică din Munţii Apuseni s-au esompat în spaţiul public. E timpul anchetei lucide a procurorilor pentru a fi stabilite cauze şi vinovăţii. Nu va fi nici uşor, nici nu sunt certitudini că adevărul va fi scos la iveală.

Noianul de informaţii şi declaraţii pe care l-am strâns noi, jurnaliştii, mă fac să compar ceea ce s-a întâmplat la nivelul instituţiilor statului, chemate să rezolve o situaţie excepţională, de urgenţă, cu ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Desluşirea accidentului aviatic şi modul bezmetic în care s-a acţionat pentru salvarea victimelor seamănă izbitor cu aflarea adevărului despre evenimentele din 89. Îmi amintesc de ancheta procurorilor militari din perioaa anilor 91 şi 92, de declaraţiile militarilor, revoluţionarilor, personalului din spitale, ale martorilor civili din instituţii declaraţii care se băteau cap în cap, care conţineau fiecare câte o fărâmă de adevăr, însă greu puteau închega un tablou al situaţiei de fapt: cine a coordonat, cine a ordonat, cine a tras, cum s-au luat deciziile… Continuă să citești

Ramona Manescu – Femeia de la Transporturi care taie și spânzură

Victor s-a speriat de Victoria, și cu asta basta! N-am să scriu despre Victoria Nuland și despre evitarea ei – ca ”o coincidență” – de către premierul României. Au făcut-o și vor continua să o facă alți colegi din presă. Spun doar atât: premierul ne-a arătat că, atunci când vrea, știe să se ascundă și în gaură de șarpe după ce, ca la ”Bâza”, dă și fuge.

Nu vreau să scriu despre asistenta secretarului american de Stat pe afaceri europene și eurasiatice ci despre o româncă. De ceva timp urmăresc evoluția discretă a unei femei liberale, puse în fruntea unui minister greu, unde face exact ce trebuie: așează lucrurile în ordine, încearca să pună stavilă jafului și impulsionează activitatea unităților din subordine în folosul cetățenilor. O cheamă Ramona Mănescu, este ministru Transporturilor din august 2013 și are două mandate de europarlamentar. Cu siguranță, experiența acumulată la Bruxelles și-a pus amprenta asupra personalității sale și a modului de a acționa de la butoanele unui pupitru politic cu mari responsabilități. Continuă să citești

Ei – medici, noi – pacienți. Unii fără alții nu putem exista

Cred că premierul Ponta va profita de mitingul medicilor de sâmbătă şi de cel al profesorilor de astăzi pentru a-şi coafa guvernarea şi sincopele economiei în faţa comisiei FMI. E foarte posibil să le arate comisarilor că se confruntă cu nemulţumirile populaţiei, să invoce că vine iarna, că sunt probleme cu privatizările fiindcă nu mai sunt „mari oameni de afaceri” care să cumpere (cu şpagă) CFR Marfă, Oltchim, Cuprumin, Poşta sau ce a mai rămas de căruţa statului prin ţara asta.

Comunicatul Ministerului Sănătăţii, emis sâmbătă, îmi induce credinţa că şeful Guvernului va încerca să puncteze la discuţiile cu reprezentanţii FMI exact în acest sens. În textul remis către presă, mai-marii Sănătăţii „şi-au exprimat regretul” faţă de opţiunea liderilor Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate de a organiza marşul de protest, căzând în penibilul minciunii. Continuă să citești

Chinezu, de la blogger la showman tv!

Un moroșan care-și zice Chinezu în spațiul virtual purcede diseară, fix la ora 22.o0, la marea încercare de a ne face serile mișto. Adică și-a pus în cap să ne smulgă de pe facebook, de pe site-uri și de pe bloguri și să ne pună să deschidem un pătrățel pe ecranul computerului  ca să urmărim Look Tv. Tehnologie avansată, după ce din 2007 încoace am încercat împreună blogul, facebookul si twitterul. Ultimul, doar el, că pentru mine, jurnalist cu normă redacțională zilnică, deja erau de ajuns atâtea mijloace de comunicare. Ce vrea să facă prietenul meu Chinezu, alias Cristian China-Birta, începând cu această seară? Ne zice chiar el, pe site:

”Luni, 23 septembrie, de la 22.00, pe LookTV, începe prea-frumoasa emisiune Brandu’ lu’ Chinezu’ . Şi începe cu o mare, mare doamnă: Magda Catone.” Continuă să citești

Anca Fusariu, prietena mea, s-a stins

Azi, un om drag mie mi-a fluturat o aripă de înger din înaltul cerului, mai senin ca-n orice început de februarie. Semn de rămas bun în lacrima mea din suflet. Abia acasă, în liniștea nopții, am lăsat durerea să iasă, privind imagini cu femeia cu care stăteam la șuetă ore în șir despre meseria de jurnalist pe care o iubeam amândouă total. Asta ne-a și legat, asta ne-a și apropiat. Acum…

Anca Fusariu, prietena mea dragă, Doamna care m-a învățat ce înseamnă televiziune și cea cu care am făcut singurele și cele mai minunate emisiuni a plecat să scrie și să filmeze unicul reportaj pe care nu-l făcuse: Pe-o gură de Rai!

Mi-e greu să scriu. Îi aud în minte, cu fiecare cuvânt tastat, vocea. Cum mă alinta ca pe-un copil: ”Simonica”.  Avea un fel al ei de-al spune care-mi amintea de mama, de tata…

Drum bun, prietenă dragă! O să-mi lipsească lecțiile tale, taclalele noastre din miez de noapte și amintirile disecate despre anul petrecut la Tele 7abc. Ai fost o femeie și un jurnalist de nota 10, Anca!

http://www.youtube.com/watch?v=xXGMLeYce1s&feature=player_embedded

Ce s-a întâmplat la Evenimentul zilei cu doi ziariști de la ”Sport”

Pe scurt: Seful secției Sport de la EVZ m-a anunțat, în dimineața zilei de miercuri, că demisionează, după ce i-am adus la cunoștință că îl voi schimba din funcție fiindcă nu e permis să întârzie ziarul la tipar doar din ambiția de a publica un articol-fluviu fără ca acesta să poată fi citit și aprobat de redactorul șef adjunct sau de mine. La scurt timp după anunț, ziaristul a postat pe pagina lui de facebook un text în care mă acuză și mă jignește, dar în care  își minte cu bună-știință cititorii.  Spune că a fost ”omidă”, dar a devenit ”fluture” prin demisia dată, neacceptând cenzura. Cenzura înseamnă, de fapt, acceptarea unor reguli ale meseriei, inclusiv respectarea deciziilor luate în ședința de sumar. Povestea vreau sa rămână în arhiva acestui blog! Continuă să citești

Una vorbim, alta citim

Pe pagina de facebook a evz.ro, un cititor ne cearta pentru articolul „Timpul terestru nu mai exista”. E un text despre studiile unor oameni de stiinta din occident, o traducere din presa straina, de fapt. Articolul are, insa, cele mai multe accesari, semn ca peste 16.000 de oameni l-au citit. Cititorul nostru crede, insa, ca-i ceva facil. N-am alt argument decat sa-i arat ca articolele serioase, cu problematica sociala si civica sau cele de analiza politica nu intereseaza prea multa lume. Spre exemplu, articolul despre ce probleme au copiii de la tara si ce am facut noi pentru ei timp de un an de zile, n-a interesat decat 145 de persoane. Asta nu ne descurajeaza, vom publica in continuare. Gusturile se mai schimba.