Colonelul Mita, stampila si sobolanii Ianuarie 29, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , trackbackCateodata facem lucruri nebunesti, sau fara sens, sau pe care pur si simplu nu ni le explicam. Asa o zi nasoala am avut si eu astazi. Nebuloasa. D-asta nici nu am scris nimic pe blog. Ori de cate ori ma gandeam despre ce sa scriu, automat in venea in minte cuvantul ~tampenie~. Circul de la PC, taxa auto, candidaturi la primarii, discriminarea simtita de Basescu, ranjetul lui Cioaca – cu catuse si geaca ~Alain Delon~, asteroidul care trece razant pe langa planeta…La toate astea m-am gandit… Si deodata, inexplicabil, mi-am amintit de o intamplare din Oltenia, de acum vreo opt ani, cu un colonel de la IPJ Dolj pe nume Mita. Sinonimul lui Spaga, ca n-am diacritice. Acest politist destoinic, necomplexat de numele sau, dupa cum am inteles de la colegii din presa locala, le-a trantit niste sanctiuni subalternilor de la postul de politie al comunei Sadova ca au incercat sa faca misto de el. I-auzi ia, ce i-a trecut prin minte sefului de post sa-i raporteze colonelului Mita, atunci cand a pierdut unica stampila cu insemnele Ministerului de Interne! Cica obiectul acela mic din cauciuc si lemn, mirosind a tus, a fost mancat de sobolanii aciuati prin postul de politie! Devorata pana la ultima aschie. Al naibii colonel Mita, n-a crezut ca sobolanilor le place stampila! Si i-a ars pe politisti.
Uite, asta-i un lucru pe care nu mi-l explic. De ce mi-oi fi amintit chestia asta?!


Comments»
Ţi-ai amintit de chestia asta pentru că oamenilor le pot trece prin minte fel de fel de lucruri… Iar despre şobolani putem spune, aproape cu aceleaşi cuninte, că au obiceiul să roadă tot felul de lucruri (în special ştampile). Colonelul Mită a fost aspru, da-i colonel, ce poţi să-i faci?…
Deci, nu-i premonitie?!
Aaaa, acum am vazut! Nici tu n-ai avut chef sa scrii ieri! Ne-or fi pus astia ceva in aer?! Ca a batut vantul dinspre Vest spre Sud.
Păi dacă nu a rămas nimic din stampilă, cum au dedus ei că a fost mâncată de şoareci. Le-a făcut, mă scuzaţi, coprocultură? Sau poate au ei acolo o protocultură, şi şobolanii trec obiceiurile din generaţie în generaţie de şobolan, tocmai de pe timpul lui Burebista, pe vremea ştampilelor de silex.
Cât despre Cioacă… “organul” Cioacă cred că sprijină “organul” Vatalele care susţine şi el spata şi, la rândul lor, “organele” fac rost dirijării suveicii.