jump to navigation

Si presa se mai premiaza cateodata, nu-i asa?! Septembrie 24, 2008

Posted by Simona Ionescu in : Viata de ziarist , 19comments

Vreau neparat sa postez aici doua evenimente extrem de pozitive din lumea mea jurnalistica. Fiindca:

1. trebuie sa ne onoreze, indiferent din ce trust si din ce parte a tarii suntem

2. trebuie pastrate in ”memoria” acestui blog

3. este un stimultent pentru cei ce vor sa faca performanta in presa

Cele doua evenimente la care ma refer sunt:

1. Premiul Emmy castigat de ”Stirile ProTv”

2. Dezvaluirea amicei mele Crina Dunca (Satmareanca), redactor sef al Gazetei de Nord-Vest si bloggerita tenace, cu privire la un ”smecher de Romania”, de data asta de culoare portocalie, a fost preluata de Realitatea tv si a facut subiectul unei dezbateri ample. Eu o premiez pe Crina cu un colt de suflet si o cafea buna-buna cand vine iar la Bucuresti

De ce mi-a placut o gluma tampita Septembrie 23, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre, Viata de ziarist , 7comments

Fiecare din noi am facut cate o traznaie mai mica sau mai mare in anii de liceu. Ne-am luat papara atunci, iar acum, peste ani, radem de ne prapadim cand ne napadesc amintirile. Probabil ca asa vor face si protagonistii celei mai tari stiri pe care am primit-o in redactie astazi. O cataloghez ca fiind “cea mai tare” din simplul motiv ca ea a venit imediat dupa cea despre tragedia petrecuta intr-o scoala din Finlanda, unde un elev a deschis focul asupra colegilor sai, ucigand zece. Si, iartata-mi si inteleasa sa-mi fie bucuria, dar dupa un asemenea eveniment socant mi s-a parut de-a dreptul minunat ca unor elevi romani, prea teribilisti, le-a dat prin cap doar sa insceneze o rapire! Ca sa se distreze!

In prima faza, lucrurile au fost alarmante. Trei elevi de clasa a XII din Timisoara, inghesuiti intr-o masina, au oprit cu scrasnet de frane in fata unui liceu din orasul de pe Bega. Doi din ei au coborat fulgerator din autoturism si, sub privirile contrariate ale paznicului scolii, ale altor tineri si parinti, au umflat un liceean, l-au bagat cu forta in masina si-au demarat in tromba. Martorii au inteles imediat ca au asistat la ceva neobisnuit si periculos si multi au sunat la “112″. Cateva minute mai tarziu, mama unui elev a primit un telefon iar o voce i-a spus ca fiul ei a fost rapit. Femeia, la un pas de lesin, a fost sigura ca fostul sot i-a luat baiatul si a alertat politia. Conexiunea nu s-a facut greu intre telefoanele martorilor si apelul mamei disperate. Politistii au demarat de urgenta ancheta, dar cazul avea sa se desumfle in scurt timp, fiindca si rapitorii si rapitul si-au dat seama de ce . Toti cei patru tineri “s-au predat”, recunoscand ca au vrut doar sa faca o gluma!

Acum, niste palme parca ar fi meritat magadaii! Macar pentru spaima prin care a trecut sarmana mama. Dar la 18 ani, parca sunt prea mari sa le aplici astfel de corectii! Zau, daca stii cum sa reactionezi daca-ti face copilul o asemenea “gluma”! Ceva idei, de la voi, cei mai tineri?! Parinti, aveti amintiri care i-ar putea inspira in distractii pe copii?! Oricum, bine ca inca la noi nimeni nu recurge la “glumele” armate de tipul celei din Finlanda! Cred insa ca trebuie sa fim foarte atenti!

Meciul dintre politicieni si presa (gagici si dosare) Septembrie 23, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 13comments

Raman tot in registrul lumii politice, pentru ca o fraza din ultimul comentariu al blogarului Bibliotecaru mi-a dat ideea de a pune in lumina relatia politicienilor cu presa, modul in care inteleg sa-si faca imagine, dar si cum, apoi, dau vina pe presa ca apar cum apar in fata opiniei publice. Adicatelea, “cainele de paza” e mai mereu “o jigodie”!

“Eu rămân la părerea că se simte nevoia unei şcoli care să-i înveţe pe viitorii politicieni de la cum se pune şervetul pe picioare şi ce şosete trebuie să aibă un om politic, până la cum să reacţioneze în anumite de cazuri”, e de parere Bibliotecaru (si probabil nu numai el).

Opiniei lui i-o opun pe cea a lui Radu Mazare, un politician cu state vechi si rezultate notabile (a fost ales de constanteni de 3 ori), dar si fost jurnalist.

“Voi, ca politicieni, trebuie sa invatati cum sa ii pacaliti pe ziaristi. Daca veniti cu probleme sociale, nu castigati rating. Daca mergeti prin cluburi, cu ceva gagici si, eventual, mai si castigati (?!!), veti avea rating”, si-a sfatuit colegii de partid Radu Mazare.

Ce jurnalist (fie ca lucreaza la un tabloid, fie la un ziar generalist) va ignora subiectul si nu va scrie daca il vede pe Boc sau Tariceanu sau Geoana zbantzuindu-se intr-o discoteca cu vreo superba “fana”?! Sau, alt exemplu – stirea fierbinte de azi: ministrul Paul Pacuraru, suspendat de presedinte ca sa fie cercetat intr-un dosar penal! Daca omul s-ar duce diseara sa-si inece amarul intr-o carciuma cu lautari, maine titlurile ziarelor s-ar axa pe acest aspect, ministrul capatand in ochii publicului aureola unei victime a razboiului politic. “C-asa e-n tenis!”, vorba inegalabilului actor Toma Caragiu.

Jocul dintre politicieni si jurnalisti, sa nu uitam!, este intotdeauna validat sau amendat de aplauzele publicului.

Vorbeste Ana Birchall! Septembrie 22, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 20comments

Multumesc Presei Romane

Sep 22

withandrew.jpgIn ultimele zile, eu si familia mea am fost tinta unui atac de o vulgaritate extrema pe internet. Un filmulet porno in care se insinueaza ca as aparea eu a fost postat pe blogul unui individ care de luni de zile duce o campanie permanenta de denigrare a mea. Din fericire, presa romana n-a reactionat asa cum si-ar fi dorit promotorii mizeriei de pe internet. Pentru aceasta le multumesc ziaristilor romani. Le multumesc zecilor de reporteri, redactori si realizatori de emisiuni care m-au sunat sau mi-au trimis mesaje de sustinere in aceste zile. Vorbele lor m-au ajutat enorm. Si mi-au aratat ca minciuna sfruntata, chiar si sub forma video, n-are sorti de izbanda in fata profesionalismului din presa romana.

Acest text a fost postat azi pe blogul Anei Birchall. Fiecare il ia cum vrea.

Din culise, am auzit ca, tot azi, s-a pus de-o convocare a organizatiilor de sector pentru maine, iar seful de la ”1” ar fi vrut sa propuna excluderea doamnei, pe motiv ca ar fi facut partidul de ras. Pana la urma a ras altcineva de el si initiativa s-a fasait!

PSD surprins in O-Pozitie! Septembrie 21, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 19comments

”Se vede clar ca suntem in o-pozitie si ca vom ramane in ea!”

Asta-i unul din bancurile care au circulat in acest weekend in PSD.

Mai misto decat toate stirile si comentariile despre subiectul ”Sex cu Ana” sunt barfulitzele care circula printre membrii PSD. Ziaristii care lucreaza pe domeniu spun ca oamenii au inceput sa se ameninte cu tot felul de casetute cu alti protagonisti, de parca partidul e strabatut acum de un curent sexual fara precedent! Unii din ei or vrea sa se arate niste politicieni potenti, mai stii?! Altora le e limpede ca scandalul Ana i-a surprins in o-pozitie care ii caracterizeaza de ceva timp incoace. Cei de la PDL si PNL se amuza, insa, copios, facand pronosticuri: cine-i ingenunchiatul?

In aceasta dimineata, pesedistii nu vor scapa de ziaristi, fiindca au o intrunire importanta de partid. Geoana va iesi cu primele declaratii si…om mai vedea!

Interviu cu omul care a facut-o “sex-mat” pe Ana Septembrie 21, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 30comments

Bloggerul si jurnalistul Daniel Tudoran-Rares a purtat un dialog on-line cu Iosif Buble, cel care a declansat scandalul casetei “Sex oral cu ANA” prin postarea pe blogul sau a imaginilor filmate cu camera ascunsa. Daniel a publicat imediat mini-interviul cu Ioska. Il gasiti, in totalitate aici. Eu public doar un fragment, fiindca reprezinta argumentele lui Iosif Buble la ceea ce am postat eu ieri. El incepe prin a spune ca femeia din film vrea sa ajunga ministrul Educatiei, apoi…

Daniel Todoran-Rares: ai fost contactat de birchall?
Daniel Todoran-Rares: sau de altcineva din psd
Iosif Buble: nu
Daniel Todoran-Rares: imi poti spune povestea acestui film?
Iosif Buble: pai nu e nici o poveste
Iosif Buble: am aflat de existenta lui
Iosif Buble: am pus mana pe el
Iosif Buble: nu pot spune cum
Iosif Buble: si l-am postat
Iosif Buble: e un film despre care toata lumea vb de cateva zile
Iosif Buble: am pus mana pe el
Iosif Buble: si l-am dat
Daniel Todoran-Rares: nu mi se pare normal ca cineva sa difuze imagini din viata personala
Iosif Buble: acum il vad cu totii
Daniel Todoran-Rares: ai facut doar pt cresterea traficului?
Iosif Buble: ce nu e in regula imi spun toti
Iosif Buble: am facut-o dezinteresat
Daniel Todoran-Rares: imi poti dezvalui sursa? imi poti spune doar daca este din politica sau business
Iosif Buble: nu pot sa spun nimic. Daca ai intreba in presa ti-ai da seama ca
Iosif Buble: credibilitatea mea tocmai de aici vine
Iosif Buble: a, o regula de aur
Iosif Buble: nu dezvalui sursa nici indicii despre sursele mele
Iosif Buble: sper sa intelegi
Iosif Buble: ce nu inteleg eu e altceva
Iosif Buble: eu nu am spus ca e Birchall
Iosif Buble: altii o fac
Iosif Buble: iar daca nu e nimic
Iosif Buble: atunci de ce se inflameaza toti

Cazul “Sex oral cu Ana” Septembrie 20, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 41comments

Cineva i-a dat jurnalistului Iosif Buble de la Antena 1 o caseta filmata cu o camera ascunsa. O partida de sex oral intr-o masina. I s-a spus ca protagonista e Ana de la PSD. Ioska, jurnalist “pe politic”, o recunoaste si el in imaginile destul de neclare. Nu stie si nici nu i se spune cine-i partenerul Anei. Poate fi chiar sotul ei, dar pe nimeni nu intereseaza aspectul. Scena e, cica, prea fierbinte ca sa nu fie exploatata. Ea, politiciana, e depravata care viseaza la un portofoliu la Educatie, daca PSD ajunge la putere. Drept urmare, trebuie data in vileag ca nu e deontoloaga in relatia cu masculul. Care mascul nu stim cine e, ca nu i se vede fatza! Macar, daca ar fi fost un adulter, il intelegeam pe jurnalist de ce a ales sa o publice la el pe blog. Si il intelegeam atunci, poate, si pe amicul Alexandru Petria ca il felicita pe Ioska pentru o asemenea “dezvaluire”! Eu am perceput-o ca pe un atac infect, o jegosenie lucrata pentru acest debut de campanie. Marturisesc ca nu intrevad motivul jurnalistic pentru care as fi publicat un asemenea filmulet, daca mi s-ar fi oferit. Indiferent ca protagonista ar fi fost Ana, Ioana, Sorina, Daniela (Georffy, saraca, a fost si ea filmata in dormitor!), Adriana, Maria, Elena etc, sau Ion, Vasile, Alexandru, Traian, Petre s.a.m.d. Nu zic ca am dreptate, poate exista si cealalta parte a paharului, care pentru mine e acum opaca. D-asta vreau sa va ascult parerile sincere, chiar si sub protectia anonimatului. Trebuia sau nu sa publicam si in Click! zbenguiala sexuala a Anei? Ca de celalalt nume nu suntem prea siguri.

Ce bine-i sa doarma copilul peste 6.00! Septembrie 19, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 6comments

In sfarsit, o decizie inteleapta a cuiva din Ministerul Educatiei! Consilierul Mihaela Suciu a anuntat o masura epocala! Cel putin asa mi se pare mie, o mama care a trebuit sa-si scolae copiii ani de zile, in zori, pentru a-i porni la scoala. Programul incepea la 7.00, apoi la 7.30. Chinul naibii! Toti eram cu ochii carpiti, micutzii plangeau ca mai voiau sa doarma (mai ales iarna, era de groaza!), noi nu nimeream ce sa facem mai intai ca sa ne incadram in timp. Acum, consilierul de la Educatie spune ca a trimis o nota catre toate inspectoratele scolare in care se specifica programul  obligatoriu pentru clasele I-a si a II-a: ”piticii” nu vor mai avea cursuri mai devreme de ora 8.00!

Explicatia doamnei consilier Mihaela Suciu e de tota lauda, fiindca inseamna ca cineva s-a preocupat sa meraga in scoli si sa constate aceste lucruri. ”E vorba despre sanatatea fizica si psihica a copiilor. Multi copii din clasele mici, care incepeau orele inainte de 8.00, adormeau pe banci. Unii dintre ei, care locuiau departe de scoala, erau nevoiti sa se trezeasca de la ora 5.30”, a declarat pentru Agerpress Mihaela Suciu.

Mie mi s-a parut super tare masura si stirea si d-aia am considerat ca marita s-o pun pe blog, pentru ca n-am sesizat vreo mediatizare deosebita a subiectului. Poate o dezvolta vreo televiziune.

Adi Minune, stapan de cartier Septembrie 18, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 17comments

Lumeeeee, lumeee, e nunta mare-n cartierul Colentinaaaa! Canta Adi Minuneeeee!

Veselie mare! Si ceva corturi, cu aprobare de la primarie. Doar ca cineva s-a scandalizat, ca-i iubitor de Verdi, Mozart si 3 SudEst, si a sunat la 112. Politaii au venit si au incercat sa sparga nunta. A sarit cartieru’ pe ei cu huiduielile. Forte de ordine, ancheta rapida. Din toate blocurile dimprejurul concertului manelistului, doar dioi rumani s-au gasit deranjati de tulburarea linistii publice. Restul voiau sa-l asculte pe Adi Minune! Purtatorul de cuvant al Politiei comunica: “Ne-au zis ca nu in orice zi au ocazia sa-l asculte pe Minune si sa-l vada in mijlocul lor!”. Asa ca agentii au dat doua amenzi si s-au imprastiat. Majoritatea decisese: noapte alba pentru Minune!

Un film fara nume Septembrie 18, 2008

Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 5comments

Help! Nu-mi amintesc numele unui film vazut in copilarie, la cinematograful din cartier. Doamne, cat de misto era cand in intunericul salii izbucneau imaginile acelea colorate – un rau nesfarsit de albastru, o cursa de masini, un ou lasat sa se coaca pe-o tabla in auriul nispului, un cowboy in sa in mijlocul unei preerii!Mi-am amintit momentele astea aseara, intr-o discutie despre teatru si film, evident pornita de la plecarea dintre noi a maestrului Stefan Iordache. Cum-necum am ajuns sa povestim filme care ne-au marcat in cei mai fragezi ani. Am uitat nume de actori, am uitat numele filmelor, dar secenariile ne-au ramas, semn ca, intr-adevar povestile ne-au impresionat si-au ramas atarnate acolo, in subconstient.

Asa mi-am amintit de un film despre o teribila cursa de masini, un gen de Formula 1.Cred, dar nu bag mana in foc, ca juca si Paul Newman. Dar nu-mi amintesc numele peliculei. Actiunea se invartea in jurul pregatirii a doua echipaje pentru marea cursa. Rivalitatea era
clara, iar castigarea marelui premiu le-ar fi deschis perspective fantastice. Echipajul 1 nu era foarte sudat, dar dispunea de absolut tot ce-si dorea de la sponsor. Echipajul 2 era sustinut de o firma mai mititica,lisurile baietilor erau clare, dar prietenia care-i lega din copilarie ii facea sa treaca peste cam toate obstacolele. Unul dintre ei era mai boem, mai gagicarde fapt, dornic mereu sa impresioneze fetele de pe marginea pistei. Celalalt era “motorul”. Se zbatea sa faca rost de tot felul de piese pentru masina cu care urmau sa alerge, facea modificari, inventa “cureaua” care se-vartea singura (ei, glumesc!), ce mai, 20 de ore din 24 muncea la masinuta, ca s-o pregateasca pentru marea cursa!

In hangarul echipajului 1 totul mergea ca pe roate. Doar pilotul se framanta, temandu-se doar de capacitatea copilotului celuilalt echipaj, de a gasi vreo solutie tehnica si motorul lor sa zboare pe pista, suflandu-le premiul.Parca sa zic ca a incercat, prin niste mercenari, sa provoace o defectiune la masina concurenta. Plan esuat. Apoi a incercat sa-l convinga cu bani pe copilotul echipajului 2 sa faca tamdem cu el, insa s-a izbit de refuzul acestuia, prea legat de boemul lui prieten.

Finalul, insa, a fost o lectie de viata. Prietenul boem, ocupat mai mult cu petrecerile prin baruri si cu o dragoste abia mijita, decat cu pregatirile pentru cursa, i-a propus copilotului sau sa o lase pe blonda lui iubita, fiica unui posibil viitor sponsor, sa participe la cursa
alaturi de el. Sa-l inlocuiasca o tura, ce mare lucru, daca taticul fetei le baga un banut in buzunar! Dialogul furtunos dintre ei l-au facut pe copilot sa plece trantind usa. A doua zi, pilotul echipajului 1 l-a avut in dreapta sa si, impreuna, au castigat marea cursa. Din acel moment, au stiut ca au devenit invincibili, dar si ca vor trebui sa caute curse in afara tarii, pentru a simti din nou gustul competitiei. Stie cineva cum se numea acest film?