Recomandarile mele Martie 31, 2008
Posted by Simona Ionescu in : Recomandarile mele , 7commentsPrietenul meu, gazetarul si poetul Ciprian Chirvasiu, publica astazi, in ”Saptamana financiara”, un interviu de exceptie cu Ion Cristoiu. Despre bani. Despre banii castigati de maestru din jurnalism, despre ”conditia” lui de ziarit-tonomat. Eu zic ca merita citit si de cei care-l admira si de cei care-l contesta. Postez aici un fragment si linkul catre revista.
Ciprian Chirvasiu: Maestre, desi pe la sfârsitul anului trecut Mihai Cârciog declara în „Evenimentul zilei“ – ziarul pe care l-aţi fondat împreună – „…eu nu-l văd pe Dan Voiculescu spunându-i lui Cristoiu, de exemplu, «să-i dai în cap lui cutare». E imposibil!“, aţi devenit unul dintre „ziaristii-tonomat“. Sau credeţi că sunteţi mai degrabă un „patriarh“?
Ion Cristoiu: După părerea mea, formula cu „ziaristii-tonomat“ exprimă o viziune primitivă asupra scrisului. Nu e o noutate. Am mai întâlnit-o la un domn, Vladimir Ilici Lenin. Cel care, în 1905, spunea că, în democraţie, artistul, scriitorul, jurnalistul sunt dependenţi de „sacul cu bani“ al burgheziei. Iar concepţia conform căreia cei care scriu, mai ales la gazete, sunt pusi să fa-că asta reprezintă o simplificare. Pentru că poţi să scrii într-un anumit fel din o mie de motive. De la a fi hachiţos până la a fi prost. După 1990, am fost acuzat că în spatele scrisului meu se află ţărănistii, comunistii, securistii, regalistii, anglo-americanii, rusii, iar pentru unii – chiar sârbii, când m-am situat împotriva bombardamentului NATO. Nu stiu dacă politicienii, în frunte cu Traian Băsescu, chiar cred că noi suntem plătiţi. Poate că unii jurnalisti sunt, dar nu în sensul că primesc mită. Ci, fiind prea mici sau la început de drum, trebuie să-si câstige si ei o pâine. Iar atunci, probabil că ţin cont de anumite comenzi sau de orientarea trustului ori a patronului. Eu sunt prea bătrân si prea mare ca să îmi comande cineva.
http://www.sfin.ro/articol_12338/cristoiu_ultimul_comunist_din_romania.html
2. A fost azi ziua lui Nichita Stanescu. Poetul nepereche al tineretii mele. Ar fi implinit 75 de ani daca ar fi trait. Nu mi-l pot inchipui la aceasta varsta. Nu mi-l pot inchipui nici ca slugoi al lui Ceausescu, asa cum au acreditat, acum, unii confrati, dupa ce au descoperit un discurs de-al sau la o intrunire a scriitorilor. Era, pe sleau, o frectzie! Nichita a murit in decembrie 1983. La scurt timp dupa ce se stinsese actorul Amza Pellea. A fost jale mare in acea luna, in Romania.
A scris despre Nichita, si a postat si niste clipuri cu el, Bibliotecarul. La el pe blog – http://giconet.blogspot.com/.
Scoala si Politie – Dezbaterea de duminica (11) Martie 30, 2008
Posted by Simona Ionescu in : Dezbaterea de duminica , 41comments1. Cazul fetitei de 12 ani, batuta, tunsa si arsa cu tigarea de trei eleve (16 ani) dintr-un liceu pedagogic din Capitala cred ca a fost cel mai socant eveniment al saptamanii trecute. Pentru fapta lor, fetele agresoare au primit nota 2 la purtare si s-a luat decizia mutarii lor in alt liceu. Politia desfasoara o ancheta penala, dar pedepsirea lor depinde de numarul zilelor de ingrijiri medicale pe care le va obtine victima de la medicii legisti. Parintii batauselor (una din mame e cadru didactic la liceul pedagogic) le-au pedepsit si ei: le tin inchise in casa, le-au confiscat telefoanele si le-au inchis calculatoarele. Daca erai profesor in acel liceu, cum ai fi judecat acest caz si pentru ce corectie ai fi optat?
Mai exista o informatie interesanta in aceasta saptamana, legata de scoala. Ministerul Educatiei intentioneaza sa elimine nota de la purtare. Secretarul de stat Zvetlana Preoteasa a declarat: “Nota este pentru reflectarea cunostintelor, nu pentru a-l sanctiona pe elev ca nu a fost cuminte sau a mestecat guma ori a spart geamul. Pentru ce trebuie sa dau eu nota pentru comportament? Eu trebuie sa am grija ca, daca ii dau lui nota pe comportament imi dau si mie nota, ca si profesor, pe comportament. Inseamna ca si eu, ca diriginte, am dat chix, daca elevul are nota scazuta la purtare”. In opinia dansei, un elev umilit ataca prin limbaj si gesturi.
2. Daca vi s-a furat radiocasetofonul de la masina, va duceti sa faceti plangere la Politie? Are rost?
George Pruteanu, un om din viata mea Martie 28, 2008
Posted by Simona Ionescu in : Viata de ziarist , 21comments
ANUL 1996, in Piata Universitatii. Iubit de bucuresteni si de actorii Teatrului National (aici, cu Misu Fotino)
Nu mi-a fost profesor, dar ii spuneam ”domnule profesor” inca de pe vremea in care eram colegi la ”Evenimentul zilei”, condus de Ion Cristoiu. Avea har de profesor. Si stiau asta si cei care, de-a lungul anilor, l-au etichetat in fel si chip, l-au mai luat la misto sau l-au pus la zidul infamiei. N-am asistat la cursurile sale, dar am stat mult, foarte mult de vorba in anii de dinaintea intrarii lui in politica in acea vara-toamna a anului 1996, cand s-a ambitionat sa arate romanilor ca e capabil sa intre in Parlament ca independent. Impreuna cu ziaristul Cristian Levant l-am ajutat sa stranga semnaturile, desi niciunul nu-l vedeam bine in ipostaza de politician. Cristi a stat zile intregi cu George Pruteanu in Piata Universitatii, cu o masuta si niste scaunele. Lumea se oprea cu drag sa stea la taclale cu omul care-i invata limba romana la televizor, la emisiunea ”Doar o vorba sa-ti mai spun”, si sa semneze in tabele pentru candidatura domnului profesor. A fost o reusita. Ne-a multumit in felul lui, haios, band o cafea si fumand ca turcii. Asa cum banuiam, intrarea in politica l-a indepartat de lumea presei, de tumutul redactiei unui cotidian si de ziaristi. George Pruteanu, profesor in acea vreme la Scoala Superioara de Jurnalistica, era si prietenul revistei mele ”Student Party”. Ii placea. Si era destul de des prezent in paginile publicatiei. Cu umor, cu seriozitatea unui dascal, totul bine dozat. Era un om de show, chiar si atunci cand trata cele mai serioase probleme lingvistice sau cand se batea cu muzicantii romi pentru excluderea manelelor din programele tv.
Amintirile mele despre un om cu care m-am intersectat in viata. Asa vreau eu sa mi-l amintesc!
Vrem summit de-a pururea! Martie 27, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 16commentsM-au sunat o gramada de cunostinte azi sa-mi atraga atentia, ca ziarist ce sunt, ca in Bucuresti se circula snur de vreo doua zile! Cica ne-am speriat degeaba de blocaje si ca Bucurestiul se schimba in bine pe zi ce trece si ne-apropiem de intalnirea cu Bush, Putin, Sarkozy si restul. Toti, dar absolut toti, inclusiv eu si colegii din redactie, am recunoscut ca meritul e al politistilor care au impanzit strazile si intersectiile. E o fluidizreeeee, mama-mama!
”Mama, am ajuns la facultate in 4 minute!”, mi-a zis fi-miu, care face zilnic cei 3 kilometri in 30 de minute. ”Mai, din Drumul Taberei, am ajuns azi in redactie (Pipera) in nici 20 de minute! Era liber culoarul pe peste tot, masinile, in coloana, mergeau ca unse si nici l-a stopuri n-am stat, ca ne dirijau politistii”, ne-a povestit o colega.
Ce mai, una peste alta, se merge bine de cand ne-au fost livrati in Capitala politisti de la Circulatie din alte judete! Carevasazica solutia, exersata cu brio acum, ar fi ca ministrul David sa angajeze la Rutiera oameni care sa stea efectiv in strada si sa dirijeze traficul. Sa-i scoleasca si p-aia de la Politia Comunitara, ca-s multi… si gata!
Despre varuitul caselor si vopsitul gardurilor, plantatul pomilor, schimbatul bancilor si cosurilor de gunoi, refacerea marcajelor etc., nu va spun decat atat: in 1980 (parca) a fost Universiada, o competitie sportiva internationala, pe care Ceausescu a vrut musai sa o gazduiasca la Bucuresti. Intr-o luna, toata fatza cartierului care exista intre Apaca si Complexul studentesc ”Regie”, pana la gara Basarab, s-a schimbat. Primaria si Partidul au colorat toate casele si gardurile, au ascuns efectiv ce era de ascuns ochiului acolo unde nu se putea face altceva. In rest, ca si acum. Deci, nimic, nou sub soare pentru unii dintre noi, care am mai vazut cosmetizari d-astea! De ce, insa, trebuie sa recurgem si acum la chestiile din trecut? Primarii nostri, cu taxele noastre, chiar nu sunt in stare sa faca in ani de zile ce sunt pusi sa faca intr-o luna? O sa mananc o lamaie, ca sa-mi treaca!
De ce nu sting lumina! Martie 27, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 12commentsNu stiu cui i-a venit ideea, dar eu am primit leapsa asta de la Soferul (care nici el nu stie, altfel ar fi consemnat) si am decis sa ma exprim. Ideea e ca cineva ne indeamna sa stingem lumina, sambata seara, fix la ora 20.00, si sa stam in intuneric timp de o ora, protestand astfel impotriva distrugerii planetei. Nu cred ca e intiativa Partidului Verzilor sau a celui Ecologist de la noi. Dar nici nu ma intereseaza! Pentru simplul motiv ca mi se pare o tampenie. Si eu in ce nu cred, nu ma aventurez. Daca intereseaza pe cineva, uite de ce nu sting eu lumina:
* Intr-o mare de lumina, privind, sa zicem, Romania din satelit, cine isi va da seama ca un milion de ciumeti, posesori de computer si cu spirit ecologist, stau pe intuneric in semn de protest, aliniati la startul “Salvati planeta!”?
* La cate fonduri sunt alocate la nivel mondial pentru a se face ceva concret pentru stoparea poluarii, rezultatele fiind destul de subtiri, cum ar misca lucrurile din loc bezna nostra colectiva?
* Nu-mi place ideea de a sta cu televizorul stins, in timp ce mai-marii tarii isi savureaza cina de sambata seara, sau danseaza sub cine stie ce candelabru, sau se rasfata cu un film bun in fata plasmei cat un perete. M-as oftica.
* Nu-mi place intunericul impus.
* S-apoi, cred ca Planeta se va descurca si fara “pana” mea de curent!
Dau si eu leapsa asta mai departe lui Bibliotecaru, Ina, Kmi si Vania fiindca sunt curioasa ce argumente vor avea ei. (Habar n-am cum sa pun linkuri d-alea bolduite pe numele vostru, dar sunt sigura ca o sa cititi, iar curiosii va gasesc in lista mea din dreapta)
Dilema noua! Martie 26, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 12comments
Nedumeriti, fiindca nu stiu daca s-a terminat Ziua Politiei sau se sfarseste dupa Summit!
Coafor horror! Martie 26, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 9commentsO data pe luna sau, hai, la o luna jumate, tot ajungem intr-un coafor sau o frizerie. Si atunci facem vrie pe acolo. Majoritatea dintre noi incep asa:
Se aseaza pe scaunul de tuns si cere lista tarifelor. O studiaza indelung, in timp ce coafeza ii pune prosopul mirosind puternic a Cocolino. Femeia in halat inca asteapta, in pozitie de drepti, ca ciufulita sau latzosul sa termine de parcurs pliantul, ca nu-i treaba usoara. Da, daca lista tarifelor este completa si detailata, omul din scaun trece la etapa a doua. Daca e femeie, cere sa i se aduca vopseaua de par, balsamul si fixativul, toate insotite de certificatul de garantie, ca sa vada daca produsele ce-i vor fi aplicate in cap sunt in termenele de valabilitate. Acelasi lucru il face si un barbat, doar ca el cere gelul si, eventual, colonia de frectie. Abia, dupa ce s-a asigurat ca pieptanele, peria si feonul sunt si ele cu toate normele igienice in regula, ii da ~verde~ coafezei sau frizerului sa-i umble prin podoaba capilara. Se trece apoi la manichiura si pedichiura. Abia dupa un studiu atent al intrumentarelor cu care se va interveni pe unghii si bataturi, ca sa constate daca sunt sterilizate corect, dupa ce vede ca oja nu e expirata, clienta isi lasa membrele in voia prestatoarei de servicii. Oooooo, nu va mai spun ce de sta la cosmetica, pana reuseste sa verifice tot si sa i se aplice masca pe fatza si alte alea!
Hai, nu sariti sa-mi spuneti ca never-never nu se intampla asa ceva intr-un coafor! Stiu, dar asa trebuie sa se intample, daca suntem un popor constient ! Asa ne traseaza sarcina Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorilor sa procedam daca nu vrem sa ne alegem cu cine stie ce boli de piele sau sa ne cada parul fara interventia foarfecii. Ideea recomandarilor le-a venit inspectorilor ANPC in urma unor controlale (cred eu, epuizante) prin saloanele de infrumusetare, cand au gasit vreo 500 in ofsaid clar de curatenie si instrumentar neigenizat. Si de ce n-ar face si pe mai departe inspectorii astfel de controale, si mai dese chiar, daca tot isi iau leafa pe chestia asta?! Ca mie mi-e teama sa nu gresesc cand evaluez daca instrumentarul a fost corect sterilizat sau daca oja e calitatea I-a sau a II-a. Refuz sa-mi asum o asemenea raspundere si chiar mi-e frica sa n-o enervez pe coafeza si sa ma ciumpaveasca dupa vreo moda neomologata.
Recomandarile mele: O vizita prin Torino! Martie 25, 2008
Posted by Simona Ionescu in : Recomandarile mele , 2comments1. Am primit de la amicul meu, caricaturistul Cristian Topan, un filmulet care ne transpune in Italia, la Torino. La un salon de caricatura. Eu zic ca merita sa va ocupati nitel timpul si sa-l vizionati.
2. Pentru cei care iubesc teatrul, m-am gandit ca o premiera la Nottara e de interes. Fundatia Charta anunta premiera spectacolului Romeo si Julieta, de W. Shakespeare. Reprezentatia va avea loc marti, 1 aprilie 2008, ora 19:00, la Sala Mare a Teatrului Nottara.
Regia spectacolului este semnata de catre Ioan Carmazan, coregrafia Ioana Marchidan, muzica ii apartine lui Vlaicu Golcea, iar costumele au fost facute de Romanita Iovan.
Ochii doamnei Mona Musca Martie 25, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 16commentsMona Musca se intoarce. Asa s-a raspandit zvonul prin structurile PD-L, dupa ce Doamna de Fier s-a exprimat, cu ceva timp in urma, ca ar fi dispusa sa candideze din nou la parlamentare, daca vom avea vot uninominal. Zicea ca daca romanul ii vede numele si o stampileaza, inseamna ca nu-l intereseaza simbioza ei cu Securitatea, descoperita de CNSAS. Rumoarea s-a accentuat si Cineva a ridicat sau a coborat un deget, semn ca lucrurile trebuie lamurite. Mona Musca nu mai are ce cauta in viata publica dupa ce s-a stabilit de catre CNSAS ca a facut politie politica! – a sarit cu gura Sorin Frunzaverde, vicele PL-D. Reactia acestuia a facut-o si pe Mona Musca sa dea inapoi, asa ca a replicat spunand presei ca nu a declarat nimanui, de cand a demisionat din Parlament, ca se intoarce in politica. Drept e ca faza cu uninominalul o povestise Theodor Stolojan. Care, daca si-a dorit-o pe fosta colega din nou prin preajma, acum a primit raspunsul prin Frunzaverde. Incapatanat om! Sa nu conteze ca doamna Musca e tot din Caras-Severin ca si el?! Sau poate tocmai d-aia? Daca ar reveni, credeti ca doamna Mona ar mai avea ce sa ne spuna intr-o campanie electorala, privindu-ne in ochi?
Politicianul cu 3 condamnari (partea a II-a) Martie 24, 2008
Posted by Simona Ionescu in : D-ale mele, d-ale noastre , 6commentsTrebuie sa va spun stirea asta, fiindca am comentat cazul. Nicolae Mischie, acum lider al PNG Gorj, omul care a incasat 3 condamnari cu suspendare in trei dosare diferite, a facut azi o conferinta de presa. Revoltat pentru ca judecatoarea Daniela Popescu, de la Tribunalul Deva, l-a pedepsit pentru comiterea infractiunilor de folosire de acte falsificate la autoritatea vamala, inselaciune in forma continuata si fals in declaratii la 3 ani de inchisoare cu suspendare sub supraveghere, Mischie a anuntat ca a declarat recurs. Condamnatul sustine ca sentinta este ilegala, ca procurorii si politistii care au lucrat dosarul i-au facut-o si ca e vorba de o inscenare penibila, el fiind victima unui joc politic.
Inscenare-inscenare, dar de trei ori condamnare cu suspendare…
