22 decembrie 1989 Decembrie 23, 2007
Posted by Simona Ionescu in : Amintiri despre Revolutie , trackbackSoarele spargea geamul si nu era deloc cu dinti. N-ai fi zis ca e decembrie, aproape ajunul Craciunului. Facuseram carnati, pana pe la patru dimineata, ca sa nu adormim si sa ratam vestile de la Europa libera. Ne era teama ca Ceausescu se va razbuna crunt dupa esecul mitingului din acea dimineata. Acolo, in bucataria noastra, invartind la masina de tocat, am aflat de la radio, ca in Piata Universitatii s-au strans manifestanti si ca s-a tras in ei. Am adormit plangand.
Dimineata, totul s-a precipitat. La Universitate erau adunati inca oameni, Militia si Armata erau in strada, se mobilizau din nou oamenii sa iasa din intreprinderi, generalul Milea s-a impuscat… Vestile veneau spre mine pe toate canalele: telefoane de la rude si prieteni, radio, televizor, mama care ma sunase sa-mi spuna sa nu ies cu copiii din casa fiindca aflase ca armata e in alerta de gradul unu. Televizorul mergea non-stop. Muzica populara si, din cand in cand, anuntul despre ~tradatorul Milea~. Soarele inunda casa si era cald. Eram in balcon cu copiii, pentru o gura de aer proaspat. Cu huruitul specific, un elicopter alb a trecut peste Piata Victoriei. Zece minute mai tarziu, un vacarm de claxoane si lume alergad pe strada: ~A fugit Ceausescu! Suntem liberi!~. Coada de la ~Crevedia~ (magazin de pe sos Titulescu unde se vindeau pui) s-a risipit instantaneu.
Comments»
@Silviana,
M-ai lasat masca!
În Timişoara, după o săptămână destul de agitată, în seara de 22 decembrie mă gândeam că poate-ar prinde bine oleacă de somn. Domnul Nestor Rateş a avut însă altă opinie, susţinând că în Piaţa Operei ar fi masacru!
N-a fost chiar aşa un masacru abominabil cum se susţinea la TV (un rănit, doar), dar s-a mai dus o noapte…
Nu şiu dacă Nestor Rateş nu era de pe la Europa Liberă, iar eu vorbesc despre unu’ Brateş, de la TVR… Mă rog, cred că se înţelege.
Scleroza ne paşte, încet-încet.
@Vania,
Ai dreptate! Si, da, e vorba de Teodor Brates, de la TVR, nu de Nestor Rates, care ne tinea in priza la Europa libera!Imaginile acelea cu cadavrele legate cu sarma, cu burtile despicate si cusute au facut inconjurul lumii! Noi aveam sa descoperim mult mai tarziu ce manipulare ordinara a fost! Dar pana atunci ne-a fost si somn, si teama sa iesim din case, si chiar teama sa ne bucuram ca in primele ore de dupa fuga lui nea Nicu! Apropo, de tanarul acela ba mort, ba disparut, pe nume Paris (parca!?) mai stii ceva? S-a mai auzit pe la voi, prin Timisoara, vreo versiune?
E o stradă care-i poartă numele, pe drumul pe care merg eu la biserică. De ştiut, ştim cele spuse în presa centrală, că ar fi la Paris (numele său fiind, se vede, o predestinare). Oricum, aici s-au petrecut multe ciudăţenii, dar, cum am zis şi-n alte dăţi, n-am poftă să-mi reamintesc. Din când în când, mai tragem câte-o Revoluţie proaspătă…
Acum, mă gândesc să scot băieţii, să o susţinem pe Andreea Marin, sub sloganul: Jos Răduleasca! Sau, funcţie de ce-o să bem zilele astea, poate facem invers…
Sustineti-o, mai, pe Marin, ca e lahuza! Noi, p-aicea, cred ca o sa revolutionam iar o mare branza cu ceapa si jumari si-un clodir de tuica fiarta. Ca si acum muncim sa scoatem ziarul de maine! Plin de povesti. Asa ca ni s-a cam blegit spiritul.
Traiasca caltabosul si palinca lui Remes ! Ce povesti veti scrie maine in ziar ? Am si eu una si astept sa se publice intr-o zi in Click !
@Betino,
Miercuri ne intoarcem la munca, apoi si joi si vineri. Asa ca, probabil, miercuri ne auzim si pt povestea ta. Cred ca o sa-ti placa si cele de maine din Click!